11 definiții pentru toancă
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
toancă1 sf [At: CIHAC II, 414 / V: (reg) tionc sn / Pl: ~nce / E: ucr *тонька cf rs тонька] (Reg) Loc cu apă adâncă la cotiturile râurilor de munte Si: bulboană, vâltoare, vârtej.
toancă2 sf [At: VICIU, GL. / Pl: ~nce / E: ns cf tonca] 1 (Reg) Capriciu (1). 2 (Ban; îe) A pune în ~ A face pe cineva responsabil de ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOANCĂ toance, s. f. (Mai ales la pl.) Cotitura unei ape curgătoare repezi. V. vîrtej, bulboană, vîltoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
tionc sn vz toancă1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Toance f. pl. cataracte periculoase pe Bistrița moldovenească.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
toancă (reg.) s. f., g.-d. art. toancei; pl. toance
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
toancă s. f., g.-d. art. toancei; pl. toance
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
toancă s. f., g.-d. art. toancei; pl. toance
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TOANCĂ s. v. bulboacă, bulboană, capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, maimuțăreală, moft, naz, ochi, poftă, prosteală, sclifoseală, toană, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
toancă s. v. BULBOACĂ. BULBOANĂ. CAPRICIU. CHEF. FANDOSEALĂ. FANTEZIE. FASON. FIȚĂ. MAIMUȚĂREALĂ. MOFT. NAZ. OCHI. POFTĂ. PROSTEALĂ. SCLIFOSEALĂ. TOANĂ. VALVÎRTEJ. VÎLTOARE. VÎRTEJ. VOLBURĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
toance s. f. pl. – Repeziș de apă curgătoare, curent rapid al unui rîu. Sl. tąča „ploaie”, datorită stropilor pe care-i împrăștie. Legătura cu pol. ton „adîncime” (Cihac, II, 414), nu este probabilă. În Mold., mai ales ca toponim.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin (F4) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
toancă, toancesubstantiv feminin
- 1. Cotitura unei ape curgătoare repezi. DLRLC