6 definiții pentru tivit (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIVÍT2, -Ă, tiviți, -te, adj. (Despre țesături, obiecte de îmbrăcăminte) Cu tiv cusut. – V. tivi.

TIVÍT2, -Ă, tiviți, -te, adj. (Despre țesături, obiecte de îmbrăcăminte) Cu tiv cusut. – V. tivi.

tivit2, ~ă a [At: PO 273/17 / Pl: ~iți, ~e / E: tivi1] 1 (D. țesături, obiecte de îmbrăcăminte) Care are tiv (1) Si: (reg) tighelit2 (3). 2 (Pan; șfg; d. un obiect, o suprafață etc.) Împrejmuit cu un chenar, cu o dungă luminoasă sau de altă culoare Si: conturat, încadrat. 3 (Reg; d. marginile scândurilor brute) îndreptat cu ferăstrăul Si: muchiat. 4 (Reg; d. capătul unui trunchi2) Rotunjit cu toporul. 5 (Reg; d. un loc arat) împrejmuit cu o brazdă. 6 (Fig; d. buze) întins ca un tiv (1) Si: subțiat.

tivit1 sn [At: CADE / Pl: ~uri / E: tivi1] 1-5 Tivire (1-5).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tivít adj. m., pl. tivíți; f. sg. tivítă, pl. tivíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TIVÍT adj. (pop.) refecat. (Fustă ~.)

TIVIT adj. (pop.) refecat. (Fustă ~.)

Intrare: tivit (adj.)
tivit1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tivit
  • tivitul
  • tivitu‑
  • tivi
  • tivita
plural
  • tiviți
  • tiviții
  • tivite
  • tivitele
genitiv-dativ singular
  • tivit
  • tivitului
  • tivite
  • tivitei
plural
  • tiviți
  • tiviților
  • tivite
  • tivitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tivit (adj.)

  • 1. (Despre țesături, obiecte de îmbrăcăminte) Cu tiv cusut.
    surse: DEX '09 sinonime: refecat

etimologie:

  • vezi tivi
    surse: DEX '09 DEX '98