10 definiții pentru timleac


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIMLEÁC, timleacuri, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o vargă groasă de fier prevăzută la unul din capete cu un cârlig ascuțit, care servește la prinderea peștilor mari. – Din rus. temleak.

TIMLEÁC, timleacuri, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o varga groasă de fier prevăzută la unul din capete cu un cârlig ascuțit, care servește la prinderea peștilor mari. – Din rus. temleak.

TIMLEÁC, timleacuri, s. n. Unealtă de pescuit formată dintr-o vargă groasă de fier, terminată la unul din capete cu un cîrlig ascuțit, cu care se apucă și se trag peștii mari spre barcă.

TIMLEÁC ~uri n. Unealtă de pescuit pești mari, constând dintr-o vergea lungă și groasă prevăzută la un capăt cu un cârlig. /<rus. temljak

timleac n. cârlig de fier cu care pescarii apucă morunul de coadă. [Rus. TEMLĬAKŬ].

temleác n., pl. ece (rus. temlĕák, dragonă). Cureaŭa cu care se ține lancea după umăr (Vechĭ). Dun. de jos (timleac). Cîrlig de vre-o 40 c.m. care e legat de o frînghie și servește la apucat maĭ bine morunu prins deja cu bahoru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

timleác s. n., pl. timleácuri/timléce

Intrare: timleac
timleac1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timleac
  • timleacul
  • timleacu‑
plural
  • timleacuri
  • timleacurile
genitiv-dativ singular
  • timleac
  • timleacului
plural
  • timleacuri
  • timleacurilor
vocativ singular
plural
timleac2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N15)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • timleac
  • timleacul
  • timleacu‑
plural
  • timlece
  • timlecele
genitiv-dativ singular
  • timleac
  • timleacului
plural
  • timlece
  • timlecelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

timleac

  • 1. Unealtă de pescuit formată dintr-o vargă groasă de fier prevăzută la unul din capete cu un cârlig ascuțit, care servește la prinderea peștilor mari.
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: