8 definiții pentru termocuplu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TERMOCÚPLU, termocupluri, s. n. Dispozitiv alcătuit din două conductoare diferite având capetele sudate și dintr-un instrument electric de măsură intercalat în circuit, folosit pentru măsurarea căldurii. – Din fr. thermocouple.

TERMOCÚPLU, termocupluri, s. n. Dispozitiv alcătuit din două conductoare diferite având capetele sudate și dintr-un instrument electric de măsură intercalat în circuit, folosit pentru măsurarea căldurii. – Din fr. thermocouple.

termocuplu sn [At: ENC. TEHN. I, 134 / Pl: ~ri / E: fr thermocouple] Dispozitiv alcătuit din două conductoare de natură diferită, sudate la capete și dintr-un instrument electric de măsurat, utilizat pentru măsurarea temperaturilor Si: termoelement.

TERMOCÚPLU s.n. (Fiz.) Termoelement. [< fr. thermocouple].

TERMOCÚPLU s. n. dispozitiv bimetalic pentru măsurarea temperaturii la instalații tehnologice; termoelement. (< fr. thermocouple)

termocúplu s. n. 1975 (fiz.) Dispozitiv folosit pentru măsurarea căldurii v. microproducție, debitmetru (din fr., engl. thermocouple; DTP, LTR, DF, TDE, DTM; DEX, DN3)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

termocúplu (-cu-plu) s. n., art. termocúplul; pl. termocúpluri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TERMOCÚPLU s. v. cuplu termoelectric.

Intrare: termocuplu
termocuplu substantiv neutru
substantiv neutru (N39)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • termocuplu
  • termocuplul
  • termocuplu‑
plural
  • termocupluri
  • termocuplurile
genitiv-dativ singular
  • termocuplu
  • termocuplului
plural
  • termocupluri
  • termocuplurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)