TEMPORÁL¹, temporale, s. n. Os pereche așezat de o parte și de alta a cutiei craniene, în regiunea tâmplelor, fiind cuprins între occipital, parietal și sfenoid, de forma unei scoici rotunjite, cu trei prelungiri pe care sunt inserați mușchii gâtului. ◊ (Adjectival) Os temporal. ♦ (Adjectival) Care aparține regiunii tâmplelor, privitor la această regiune. – Din fr. temporal.

temporal¹, ~ă [At: KRETZULESCU, A. 186/12 / V: (înv) tam~, tim~ / Pl: ~i, ~e / E: fr temporal] (Atm) 1 a Care se referă la tâmple¹ (1). 2 a Care aparține tâmplelor¹ (1). 3 a De la tâmple¹ (1). 4-5 sna, a (Șîs os ~) Os așezat de fiecare parte a cutiei craniene între occipital, parietal și sfenoid.

TEMPORÁL¹, temporale, s. n. Os pereche așezat de o parte și de alta a cutiei craniene, în regiunea tâmplelor, fiind cuprins între occipital, parietal și sfenoid, de forma unei scoici rotunjite, cu trei prelungiri pe care sunt inserați mușchii gâtului. ♦ (Adjectival) Os temporal. ♦ (Adjectival) Care aparține regiunii tâmplelor, privitor la această regiune. – Din fr. temporal.

TEMPORÁL, -Ă, temporali, -e, adj. (Numai în expr.; și substantivat, n.) Os temporal = os al tîmplei. Temporalele... situate sub oasele parietale, închid cutia craniană pe laturi în jos. ANATOMIA 148.

TEMPORÁL¹ adj., s.n. (Os) al tâmplei. [< fr. temporal, cf. lat. temporalis < tempus – tâmplă].

TEMPORÁL¹ adj., s. n. (os) al tâmplei. (< fr. temporal)

TEMPORÁL¹ ~ă (~i, ~e) anat. Care ține de tâmple; propriu tâmplelor. ◊ (Os) ~ os-pereche al craniului din regiunea tâmplelor. /<fr. temporal

2) *temporál, -ă adj. (lat. temporalis). Anat. De la tîmple: oasele temporale.

!temporál¹ (referitor la timp/la tâmplă) adj. m., pl. temporáli; f. temporálă, pl. temporále

!temporál² s. n., pl. temporále

temporál (al tâmplei) s. n., adj. n., pl. temporále