telegraf [At: CR (1829), 205 V3 / V: (înv) til~, (reg) tălig~, ~lig~, țăl~ / Pl: ~e, (înv) ~uri sn, ~i sm / E: fr télégraphe, ger Telegraf] 1 sn Aparat folosit pentru producerea, recepția și transformarea semnalelor telegrafice în scopul transmiterii telegramelor (1). 2 sn (Pex) Ansamblul instalațiilor telegrafice. 3 sn Telegrafie (1). 4 sn (Îs) ~ fără fir (sau, îvr, fără sârmă) Telegraf (1) care, pentru a transmite semnalele, nu utilizează liniile telegrafice. 5 sn Instituție în care se efectuează operațiile de transmitere a telegramelor. 6 sn (Înv; șîs ~ optic) Aparat situat pe înălțimi sau în turnuri de semnalizare, pentru transmiterea la distanță a unor semnale optice. 7 sn (Reg) Telegramă (1). 8 sm Plantă erbacee ornamentală, cu tulpina ramificată, subțire, atâmătoare, cu frunze ovale, cu dungi colorate în lungime, dintre care două mai late, albicioase spre margine, cu flori mici, roz-purpurii (Tradescantia virginica). 9 sm Plantă erbacee ornamentală, cu tulpina roșiatică, agățătoare, ajungând până la 5-6 metri, cu flori albe, parfumate (Boussingaultia basselloides). 10 sm (Bot; reg) Atârnătoare (9) (Zebrina pendula).

TELEGRAF¹ s. m. Nume dat unor plante agățătoare cu flori mici, albe, cu miros plăcut și cu tulpina ajungînd pînă la 5-6 m (Boussingaultia baselloides) sau cu florile mici, roz-purpurii și cu tulpina fragilă (Tradescantia virginica), cultivate mai ales ca plante ornamentale.

TELEGRAF s.m. Plantă erbacee originară din America de Sud, cu flori mici, albe, cu miros plăcut, dispuse în ciorchini lungi și cu tulpina volubilă. [Cf. germ. Telegraphenpflanze].

TELEGRAF I. s. n. 1. telecomunicație a semnalelor (corespunzătoare literelor și cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalațiilor. 2. aparat pentru transmiterea la distanță a telegramelor. II. s. m. plantă erbacee originară din America de Sud, cu flori mici, albe, cu miros plăcut, dispuse în ciorchini lungi și cu tulpina volubilă. (< fr. télégraphe)

TELEGRAF² ~i m. Plantă erbacee agățătoare, cu frunze în formă de inimă și cu flori mirositoare albe sau roz-purpurii, folosită în scopuri decorative. /<fr. télégraphe, germ. Telegraph

telegraf² (plantă) (desp. -le-graf) s. m.

telegraf¹ (plantă) (-le-graf) s. m.

telegraf (plantă) s. m. (sil. -graf )

telegraf (-fe), s. n. – 1. Aparat de transmis telegrame. – 2. (S. m.) Plantă (Boussingaultia baseloides). Fr. télégraphe. – Der. (din fr.) telegrafia, vb.; telegrafic, adj.; telegrafie, s. f.; telegrafist, s. m.; telegramă, s. f.

BOUSSINGAULTIA H.B.K., BUSINGOLȚIA, TELEGRAF, fam. Basellaceae. Gen originar din America tropicală și Munții Anzi, cuprinde cca 17 specii din care numai una se cultivă: Boussingaultia cordifolia Ten. (syn. B. baselloides Hook.). Plantă perenă, erbacee cu rădăcini fibroase și numeroși tuberculi. Tulpini cca 7 m înălțime, volubile, ramificate, roșietice. Frunze (cca 2-8 cm lungime, 4 cm lățime) alterne, pețiolate, cordiform-lat-ovate, cu vîrf ascuțit sau bont, lucioase. Florile parfumate (mici, albe), în. raceme lungi, în axa frunzei. Se cultivă în seră rece și vara în liber, în poziții însorite, sol nisipo-lutos.

TRADESCANTIA L., TRADESCANTIA, TELEGRAF, fam. Commelinaceae. Gen originar din regiunile tropicale ale Americii de S și America de N, peste 35 specii, erbacee, perene, erecte, repente sau pendente, lăstari pînă la 2 m lungime. Frunze liniar- sau eliptic-lanceolate, verzi sau cu dungi longitudinale, albe, argintii sau roșii, lucioase. Flori mici (sepale și petale libere, 6 stamine fertile și aproape la fel) în inflorescențe cu bractee asemănătoare cu frunzele, așezate terminal, în axa frunzelor, spre vîrful tulpinii.