4 definiții pentru telefonare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TELEFONARE s. f. Acțiunea de a telefona. – V. telefona.
TELEFONARE s. f. Acțiunea de a telefona. – V. telefona.
- sursa: DEX '98 (1998)
- acțiuni
telefonare sf [At: DN3 / Pl: ~nări / E: telefona] 1 Comunicare prin intermediul telefonului (1, 10, 13) Si: telefonat1 (1). 2 Chemare a cuiva la telefon (1, 13) Si: telefonat1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TELEFONARE s.f. Acțiunea de a telefona și rezultatul ei. [< telefona].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
telefonare s. f., g.-d. art. telefonării; pl. telefonări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: telefonare
telefonare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
telefonare, telefonărisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a telefona. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- telefona DEX '09 DEX '98 DN