TELEDINAMICĂ s. f. Știință care se ocupă cu transmiterea prin pământ, cu ajutorul ultrasunetelor, a unor șocuri puternice, în scopul de a provoca acțiuni distrugătoare la mare distanță. – Din fr. teledynamique.

teledinamică sf [At: DN³ / E: fr télédynamique] Știință care se ocupă cu transmiterea prin pământ, cu ajutorul ultrasunetelor, a unor șocuri puternice, în scopul de a provoca acțiuni distrugătoare la mare distanță.

TELEDINAMICĂ s. f. Știință care se ocupă cu transmiterea prin pământ, cu ajutorul ultrasunetelor, a unor șocuri puternice, în scopul de a provoca acțiuni distrugătoare la mare distanță. – Din fr. télédynamique.

TELEDINAMICĂ s.f. Nume dat de Nikola Tesla științei despre transmiterea prin pămînt, cu ajutorul ultrasunetelor, a unor șocuri puternice în scopul de a provoca acțiuni distrugătoare la mare distanță. [< fr. télédynamique].

TELEDINAMIC, -Ă I. adj. care transmite la distanță energia, puterea. II. s. f. știință care se ocupă cu transmiterea prin pământ, cu ajutorul ultrasunetelor, a unor șocuri puternice, pentru a provoca acțiuni distrugătoare la mare distanță. (< fr. télédynamique)

teledinamică s. f., g.-d. art. teledinamicii

teledinamică s. f., g.-d. art. teledinamicii

teledinamică s. f., g.-d. art. teledinamicii