7 definiții pentru teier
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TEIER, teiere, s. n. Prăjină lungă de care sunt legate curmeie de tei, folosită pentru a speria peștii de pe fundul apei și a-i goni spre plasele de pescuit. – Tei + suf. -ar.
TEIER, teiere, s. n. Prăjină lungă de care sunt legate curmeie de tei, folosită pentru a speria peștii de pe fundul apei și a-i goni spre plasele de pescuit. – Tei + suf. -ar.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
teier1 sn [At: ANTIPA, P. 108 / Pl: ~e / E: tei + -ar] (Reg) Prăjină lungă de care sunt legate curmeie de tei, folosită pentru a speria peștii de pe fundul apei și a-i goni spre plasele de pescuit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TEIER, teiere, s. n. Prăjină lungă de care sînt legate curmeie de tei, folosită pentru a speria peștii de pe fundul apei.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TEIER ~e n. Prăjină (având legate de ea câteva curmeie de tei) cu care se stârnește peștele de pe fundul apei pentru a-l îndrepta spre plasă. /tei + suf. ~ar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
teier s. n., pl. teiere
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
teier s. n., pl. teiere
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
teier s. n., pl. teiere
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
teier, teieresubstantiv neutru
- 1. Prăjină lungă de care sunt legate curmeie de tei, folosită pentru a speria peștii de pe fundul apei și a-i goni spre plasele de pescuit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
- Tei + sufix -ar. DEX '98 DEX '09