9 definiții pentru tectită
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TECTITĂ s. f. Meteorit sticlos, format în cea mai mare parte din dioxid de siliciu. – Din fr. tectite.
tectită sf [At: DN2 / E: fr tectite] (Glg) Meteorit sticlos, format în cea mai mare parte din bioxid de siliciu.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TECTITĂ s. f. Meteorit sticlos, format în cea mai mare parte din bioxid de siliciu. – Din fr. tectite.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TECTITĂ s.f. (Geol.) Material cu aspect sticlos, sub formă de granule rotunjite, transparente, de obicei de culoare albastră-închisă sau verde. [< fr. tectite].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TECTITĂ s. f. material sticlos bogat în siliciu și alumină, de origine cosmică. (< fr. tectite)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TECTITĂ f. Meteorit sticlos în componența căruia predomină bioxidul de siliciu. /<fr. tectite
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!tectită s. f., g.-d. art. tectitei; pl. tectite
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tectită s. f., g.-d. art. tectitei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tectită s. f.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
tectităsubstantiv feminin
- 1. Meteorit sticlos, format în cea mai mare parte din dioxid de siliciu. DEX '09 DN
etimologie:
- tectite DEX '09 DEX '98 DN