18 definiții pentru teanc

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEANC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. – Din tc. denk.

TEANC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. – Din tc. denk.

teanc2 sn [At: ALRM II/I h 281/414 / V: (reg) tenci, tinc, tinci / Pl: ? / E: pvb tencui] (Reg) Tencuială (2).

teanc1 sn [At: (a. 1599) IORGA, D. B. 3 / Pl: ~uri, (îvr 1) tence / E: tc tenk, (denk)] 1 (Îvr) Pachet mare (de țesături) Si: balot. 2 Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele Si: (reg) năsadă. 3 (Îlav) ~uri-uri (Așezat) unul peste altul.

TEANC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. Un teanc de saltele și de perne curate, proaspete, cu miros de busuioc. DUMITRIU, N. 132. Dete teancul de scrisori la o parte. ANGHEL-IOSIF, C. L. 162. Am înaintea mea un teanc de reviste romînești. VLAHUȚĂ, O. A. 230.

TEANC ~uri n. (despre obiecte omogene) Grămadă în care elementele constitutive sunt așezate ordonat unele peste altele. [Monosilabic] /<turc. tenk

teanc n. 1. balot de marfă: sară teancurile să-și ia postavurile POP.; 2. pachet: scoate un teanc de hârtii AL.; 3. număr de 10 topuri de hârtie (cam 5000 coale); 4. grămadă în genere: un teanc de sumane croite CR.; teancuri-teancuri, grămadă, unul peste altul. [Turc. tenk, balot].

teanc (ea dift.) n., pl. urĭ (turc. denk, tenk, d. pers. denk, strîmt; ngr. téngi, bg. denk). Clit, stofe saŭ hîrtiĭ așezate în regulă unele peste altele, dar nu legate ca’n top orĭ în balot: teancurĭ de haĭne, de cărțĭ, de bumaște. Teancurĭ-teancurĭ, în teancurĭ unele lîngă altele. V. stivă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TEANC s. grămadă, maldăr, vraf, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)

TEANC s. grămadă, maldăr, vraf, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

teanc (-curi), s. n. – Grămadă, morman. Megl. denc. Tc. denk, tenk (Tiktin; Candrea). Diftongarea nu este clară; poate ar trebui considerat teanc ca der. din tencui ca teasc din tescui.Der. tencui, vb. (a îngrămădi, a împacheta).

Intrare: teanc
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teanc
  • teancul
  • teancu‑
plural
  • teancuri
  • teancurile
genitiv-dativ singular
  • teanc
  • teancului
plural
  • teancuri
  • teancurilor
vocativ singular
plural
tenci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tinc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

teanc, teancurisubstantiv neutru

  • 1. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Un teanc de saltele și de perne curate, proaspete, cu miros de busuioc. DUMITRIU, N. 132. DLRLC
    • format_quote Dete teancul de scrisori la o parte. ANGHEL-IOSIF, C. L. 162. DLRLC
    • format_quote Am înaintea mea un teanc de reviste romînești. VLAHUȚĂ, O. A. 230. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.