11 definiții pentru teafăr


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TEÁFĂR, -Ă, teferi, -e, adj. Sănătos, întreg, nevătămat; zdravăn. ♦ Cu mintea întreagă, sănătos la minte. – Et. nec.

TEÁFĂR, -Ă, teferi, -e, adj. Sănătos, întreg, nevătămat; zdravăn. ♦ Cu mintea întreagă, sănătos la minte. – Et. nec.

TEÁFĂR, -Ă, teferi, -e, adj. Întreg, nevătămat, neatins; zdravăn. A sărit, și cu singura-i mînă teafără s-a agățat de țeava armei. GALAN, Z. R. 227. Am găsit copila teafără. CREANGĂ, A. 21 Vom fi voioși și teferi, Vei pierde dorul de părinți Și visul de luceferi. EMINESCU, O. I 176. Și voi, cîți mai sînteți în cetate, oameni teferi sau răniți... în picioare cu toții! ALECSANDRI, T. II 31. ♦ Cu mintea întreagă, sănătos la minte.

TEÁFĂR ~ă (téferi, téfere) (despre persoane) Care nu are defecte (fizice sau morale); fără infirmități; nevătămat; întreg. ◊ A scăpa ~ a se salva nevătămat. /Orig. nec.

teafăr a. și adv. 1. bun sănătos (de corp sau de minte); 2. fig. cu obrazul cutat. [Slav. TVRŬDŬ, tare, țeapăn].

teáfăr, -ă adj., pl. teferĭ, tefere (cp. cu vsl. tyrŭdŭ, tare, țeapăn). Întreg, sănătos, nevătămat (la trup și la minte): a scăpat teafăr. Pe semne că nu eștĭ teafăr, pe semne că eștĭ cam nebun.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

teáfăr adj. m., pl. téferi; f. teáfără, pl. téfere

teáfăr adj. m., pl. téferi; f. sg. teáfără, pl. téfere


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TEÁFĂR adj. intact, întreg, neatins, nevătămat, sănătos, valid, zdravăn, (pop.) nestricat, (înv. și reg.) nebântuit, (reg.) neted. (A scăpat ~ din accident.)

TEAFĂR adj. intact, întreg, neatins, nevătămat, sănătos, valid, zdravăn, (pop.) nestricat, (înv. și reg.) nebîntuit, (reg.) neted. (A scăpat ~ din accident.)

Teafăr ≠ beteag, vătămat


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

teáfăr (-ră), adj.1. Intact, nevătămat, întreg. – 2. Cuminte, înțelept. Origine necunoscută. Ar putea fi ngr. σταθερός „constant, statornic, stabil”. Der. propuse pînă acum, din sl. *techinŭbg. tehen „al lor” (Tiktin), de la un gr. *τράφερος (Giuglea, RF, II, 63) sau din sl. tνrŭdŭ „puternic” (Scriban) nu sînt mai convingătoare. Nu știm dacă are vreo legătură cu teferici.

Intrare: teafăr
teafăr adjectiv
adjectiv (A31)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • teafăr
  • teafărul
  • teafăru‑
  • teafără
  • teafăra
plural
  • teferi
  • teferii
  • tefere
  • teferele
genitiv-dativ singular
  • teafăr
  • teafărului
  • tefere
  • teferei
plural
  • teferi
  • teferilor
  • tefere
  • teferelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)