8 definiții pentru tartar (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TARTÁR1 adj. invar. (în sintagma) Sos tartar = maioneză picantă preparată cu mult muștar (cu capere și castraveți acri). – Din fr. [sauce] tartare.

tartar1 ain [At: S. MARIN. C. B. 34 / E: fr tartare] 1 (Îs) Sos ~ Maioneză picantă preparată cu mult muștar (cu capere și castraveți acri). 2 (Îs) Biftec ~ Mușchi fript foarte puțin.

TARTÁR1 adj. (În sintagma) Sos tartar = maioneză picantă preparată cu mult muștar (cu capere și castraveți acri). – Din fr. [sauce] tartare.

TARTÁR, -Ă adj. Tătăresc. ◊ Biftec tartar = mușchi fript foarte puțin; sos tartar = sos rece, foarte picant din maioneză pregătită cu gălbenușuri de ou fierte tari, la care se adaugă ceapă tocată fin și muștar. [< fr. tartare].

TARTÁR adj. inv. tătăresc. ♦ biftec ~ = mușchi fript foarte puțin; sos ~ = sos rece, foarte picant, din maioneză pregătită cu gălbenușuri fierte, la care se adaugă ceapă tocată fin, castraveți în oțet, pătrunjel verde și muștar. (< fr. tartare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tartár adj. m., pl. tartári; f. sg. tartáră, pl. tartáre


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

TARTAR adj. În gastronomie, preparat în stil tătar sau foarte picant; biftec tartar = carne de vacă crudă, tocată, servită cu fileuri de sardele și gălbenuș de ou crud deasupra (fr. bifteck tartare; germ. Tatarenbeefsteak); sos tartar = sos picant rece, din maioneză amestecată cu bucățele de albuș fiert, eșalot, capere și verdeață tocată mărunt (fr., engl. sauce tartare; germ. Tatarensauce), iar ca preparat casnic, sos rece din maioneză amestecată cu muștar foarte iute, asezonat divers.

Intrare: tartar (adj.)
tartar1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: Ortografic, DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tartar
  • tartarul
  • tartaru‑
  • tarta
  • tartara
plural
  • tartari
  • tartarii
  • tartare
  • tartarele
genitiv-dativ singular
  • tartar
  • tartarului
  • tartare
  • tartarei
plural
  • tartari
  • tartarilor
  • tartare
  • tartarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tartar (adj.) invariabil (în) sintagmă

  • 1. Sos tartar = maioneză picantă preparată cu mult muștar (cu capere și castraveți acri).
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Biftec tartar = mușchi fript foarte puțin.
    surse: MDN '00

etimologie: