16 definiții pentru tară (dara) tara


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÁRĂ1, tare, s. f. 1. Dara. 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se folosesc la diferite cântăriri de laborator. 3. (Mil.) Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii (3). [Var.: tará s. f.] – Din ngr. tára.

ta1 sf [At: DDRF / V: ~ra / Pl: ~re / E: ngr τάρα] 1 Dara1 (1). 2 (Csc) Greutăți nemarcate, de forma unor alice din metal sau din sticlă, utilizate în anumite cântăriri de laborator, de obicei pentru a compensa greutatea unui picnometru, a unui vas etc. 3 (Mii) Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice ale pulberii.

TÁRĂ1, tare, s. f. 1. Dara. 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator. 3. (Mil.) Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii (3). [Var.: tará s. f.] – Din ngr. tára.

TÁRĂ2 s. f. 1. Greutate a ambalajului, a vasului (sau a altui mijloc de transport) în care se află o marfă; dara. 2. (Cu sens colectiv) Greutăți nemarcate, formate din diferite bucăți de metal, întrebuințate la cîntărit. – Variantă: tará s. f.

TÁRĂ1 s.f. Greutatea unui vehicul sau a ambalajului unei mărfi, al unui obiect etc.; dara. [Var. tará s.f. / < ngr. tara].

TÁRĂ1 s. f. greutatea unui vehicul sau a ambalajului unei mărfi, al unui obiect etc.; dara. (< fr., ngr. tara)

TÁRĂ1 ~e f. 1) v. DARA. 2) Ansamblu de greutăți în formă de alice folosite pentru cântăriri în laborator. [G.-D. tarei] /<ngr. tára

*táră f., pl. e (it. tara. V. dara). 1. Dara, 2. (după fr.) Defect fizic orĭ moral moștenit: acest copil are tara hoțiiĭ.

TARÁ s. f. v. tară1.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

táră s. f., g.-d. art. tárei; pl. táre

táră (dara, meteahnă) s. f., g.-d. art. tárei; pl. táre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TÁRĂ s. dara. (~ unei mărfi.)

TA s. dara. (~ unei mărfi.)

Intrare: tară (dara)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ta
  • tara
plural
  • tare
  • tarele
genitiv-dativ singular
  • tare
  • tarei
plural
  • tare
  • tarelor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F149)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tara
  • taraua
plural
  • tarale
  • taralele
genitiv-dativ singular
  • tarale
  • taralei
plural
  • tarale
  • taralelor
vocativ singular
plural

tară (dara) tara

  • 1. Greutate a ambalajului, a vasului (sau a altui mijloc de transport) în care se află o marfă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: dara
  • 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se folosesc la diferite cântăriri de laborator.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 3. (termen) militar Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: