6 definiții pentru tamburare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tambura vi [At: REBREANU, P. S. 57 / Pzi: ~rez / E: tambur] (Rar) 1 A bate în tobă (1). 2 (Pex) A bate ușor și ritmic în ceva.

TAMBURA, tamburez, vb. I. Intranz. (Rar) A bate toba; p. ext. a bate ușor și ritmic în ceva. – Din tambur.

TAMBURA vb. I. intr. (Italienism) A bate toba; (p. ext.) a bate ușor și ritmic în ceva; a tamburina. [< it. tamburare].

TAMBURA vb. I. tr. a lustrui suprafața pieselor cu un abraziv. II. intr. a bate în tobă; (p. ext.) a bate ușor și ritmic în ceva; a tamburina. (< it. tamburare)

A TAMBURA ~ez intranz. rar 1) A bate toba. 2) A lovi ușor și ritmic într-un obiect tare, producând sunete ca de tobă. /Din tambur

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tambura vb., ind. prez. 1 sg. tamburez, 3 sg. tamburea

Intrare: tamburare
tamburare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tamburare
  • tamburarea
plural
  • tamburări
  • tamburările
genitiv-dativ singular
  • tamburări
  • tamburării
plural
  • tamburări
  • tamburărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tambura, tamburezverb

  • 1. rar intranzitiv A bate toba. DLRLC DN
    • 1.1. prin extensiune A bate ușor și ritmic în ceva. DLRLC DN
      sinonime: tamburina
      • format_quote Căpitanul Klapka începu într-un tîrziu să tambureze ușor cu degetele pe masă. REBREANU, P. S. 57. DLRLC
  • 2. tranzitiv A lustrui suprafața pieselor cu un abraziv. MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.