7 definiții pentru tamar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TAMAR, tamare, s. n. Unealtă de care se servesc zidarii la căratul cărămizilor, formată dintr-o scândură cu un suport în partea de jos și care se poartă în spate, legată cu niște frânghii; targă (1). – Et. nec.

TAMAR, tamare, s. n. Unealtă de care se servesc zidarii la căratul cărămizilor, formată dintr-o scândură cu un suport în partea de jos și care se poartă în spate, legată cu niște frânghii; targă (1). – Et. nec.

tamar1 sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: nct] (Cns) Targă (5).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TAMAR s. (rar) targă. (Cu ~ul se cară cărămizile pe schele.)

TAMAR s. (rar) targă. (Cu ~ se cară cărămizile pe schele.)

Intrare: tamar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tamar
  • tamarul
  • tamaru‑
plural
  • tamare
  • tamarele
genitiv-dativ singular
  • tamar
  • tamarului
plural
  • tamare
  • tamarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tamar, tamaresubstantiv neutru

  • 1. Unealtă de care se servesc zidarii la căratul cărămizilor, formată dintr-o scândură cu un suport în partea de jos și care se poartă în spate, legată cu niște frânghii; targă. DEX '09 DEX '98
    sinonime: targă
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.