14 definiții pentru taler (monedă)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TÁLER2, taleri, s. m. Monedă de argint (austriacă) care a circulat în trecut și în Țările Române. ◊ Expr. Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals. [Pl. și: (n.) talere] – Din germ. Taller.

taler1 sm [At: (a. 1581) CUV. D. BĂTR. I, 28/17 / Pl: ~i, (înv) ~e sn / E: ger Taler] (Iuz) 1 Monedă (austriacă) de argint care a circulat în trecut și în țările române. 2 (Îs) ~ cu două fețe Om ipocrit. 3 Dare plătită de oștenii din corpul de călăreți sau de pedestrași din vechea armată a Țării Românești, numiți roșii.

TÁLER2, taleri, s. m. Monedă de argint (austriacă) care a circulat în trecut și în țările române. ◊ Expr. Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals. [Pl. și: (n.) talere] – Din germ. Taller.

TÁLER1, taleri, s. m. (Învechit) Monedă de argint (mai ales austriacă), care a circulat în trecut și în țările romîne. Au pieptul ele Alb de taleri și mărgele. COȘBUC, P. I 95. O mie de taleri, sau trei sute de galbeni, îi mai tot una. KOGĂLNICEANU, S. 102. Semnul în care ținte... nu era mai mare decît un taler. DRĂGHICI, R. 152. ◊ Expr. Taler cu două fețe v. față (II 1). – Pl. și: (n.) talere (BĂLCESCU, O. II 276).

TÁLER2 ~i m. Monedă austriacă de argint cu circulație și în țările române. ◊ ~ cu două fețe om fățarnic; ipocrit; prefăcut. /<germ. Taler

taler m. 1. veche monedă de argint, în valoare de 52 bani; 2. monedă germană prețuind 3 lei 75 bani. [Nemț. (JOACHIMS) THALER, monedă bătută în valea sf. Ioachim din Boemia, v. ioachim].

1) táler m. (germ. thaler, vechĭ Ioachimsthaler, taler bătut în valea sfîntuluĭ Ioachim, în Bohemia. V. dolar). O veche monetă austriacă de argint (sec. 17-18 și maĭ încoace) în valoare de 133 de banĭ apoĭ de 52, apoĭ de 40 de așpri. (La 1600 trebuĭaŭ 80 de bănuțĭ noĭ de argint p. un taler. Ĭorga, Negoț, 219). Se numea și ioachim. În Germania, pînă după războĭu mondial, pĭesa de treĭ mărcĭ (3 fr. 75).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

táler1 (monedă veche) s. m., pl. táleri

táler (monedă) s. m., pl. táleri


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

táler (-ri), s. m. – Veche monedă germană. – Mr. taler. Germ. Thaler (Borcea 214). Sec. XVI.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

táler, talere, s.n. – (reg.) Monedă de argint (austriacă / germană), care a circulat în țările românești: „Ban vechiu, valora 25 de grițari, adică 50 de fileri. Coroana se numește tăleriță, mai ales în satele de munte, unde conservatorismul poporului e mai puternic” (Țiplea, 1906); „C-o vândut asară boi / Și-o căpătat talere noi / Și mi-o dat și mie doi” (Bilțiu, 1990: 137). – Din germ. Taller „monedă” (sec. XVI) (Șăineanu, Scriban; Borcea, cf. DER; DEX, MDA).[1]

  1. Genul s.n. pare neverosimil. Chiar și forma talere menționată în citat este asociată cu „doi”, ca un s.m. — gall

táler, -e, s.n. – Monedă de argint (austriacă / germană), care a circulat în țările românești: „Ban vechiu, valora 25 de grițari, adică 50 de fileri. Coroane se numește tăleriță, mai ales în satele de munte, unde conservatorismul poporului e mai puternic” (Țiplea 1906); „C-o vândut asară boi / Și-o căpătat talere noi / Și mi-o dat și mie doi” (Bilțiu 1990: 137). – Din germ. Taller, magh. tallér.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a fi taler cu două fețe expr. a fi ipocrit / fățarnic.

taler cu două fețe expr. om ipocrit / fățarnic.

Intrare: taler (monedă)
taler1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • taler
  • talerul
  • taleru‑
plural
  • taleri
  • talerii
genitiv-dativ singular
  • taler
  • talerului
plural
  • taleri
  • talerilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

taler (monedă)

  • 1. Monedă de argint (austriacă) care a circulat în trecut și în Țările Române.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file 3 exemple
    exemple
    • Au pieptul ele Alb de taleri și mărgele. COȘBUC, P. I 95.
      surse: DLRLC
    • O mie de taleri, sau trei sute de galbeni, îi mai tot una. KOGĂLNICEANU, S. 102.
      surse: DLRLC
    • Semnul în care ținte... nu era mai mare decît un taler. DRĂGHICI, R. 152.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Taler cu două fețe = om prefăcut, ipocrit, fals.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • comentariu neutru Plural și: talere.
    surse: DLRLC

etimologie: