8 definiții pentru tabar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TABAR, tabare, s. n. Haină largă care se purta în Evul Mediu, peste armură. – Din fr. tabar.

tabar s [At: ASACHI, S. L. II, 85 / Pl: ? / E: ngr ταμπάρο, fr tabar] 1 (Îvr) Mantie. 2 Haină largă, purtată în Evul Mediu pe deasupra armurii.

TABAR, tabare, s. n. Haină largă care se purta în evul mediu, deasupra armurii. – Din fr. tabar.

TABAR s.n. (Ist.) Haină medievală care se purta pe deasupra armurii. [< fr. tabar].

TABAR s. n. (în evul mediu) tunică de zale, haină care se purta peste armură. (< fr. tabar)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tabar (înv.) s. n., pl. tabare

Intrare: tabar
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tabar
  • tabarul
  • tabaru‑
plural
  • tabare
  • tabarele
genitiv-dativ singular
  • tabar
  • tabarului
plural
  • tabare
  • tabarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tabar, tabaresubstantiv neutru

  • 1. Haină largă care se purta în Evul Mediu, peste armură. DEX '09 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.