8 definiții pentru tărișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂRIȘÓR, -OARĂ, tărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui tare; tăricei. ♦ (Adverbial) Repejor. – Tare + suf. -ișor.

tărișor, ~oa a, av [At: LEX. MARS. / Pl: ~i, ~oare / E: tare + -ișor] 1-4 (Pop; șhp) Tăricel (1-4).

TĂRIȘÓR, -OÁRĂ, tărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui tare; tăricel. ◊ (Adverbial) Repejor. – Tare + suf. -ișor.

TĂRIȘÓR, -OÁRĂ, tărișori, -oare, adj. Tăricel. O briză tărișoară de la nord-est umfla pînzele. TUDORAN, P. 357.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tărișór adj. m., pl. tărișóri; f. tărișoáră, pl. tărișoáre

tărișór adj. m., pl. tărișóri; f. sg. tărișoáre, pl. tărișoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TĂRIȘÓR adj., adv. 1. tăricel. (O pâine cam ~oară.) 2. repejor. (Un vânt cam ~.)

TĂRIȘOR adj., adv. 1. tăricel. (O pîine cam ~.) 2. repejor. (Un vînt cam ~.)

Intrare: tărișor
tărișor adjectiv
adjectiv (A28)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tărișor
  • tărișorul
  • tărișoru‑
  • tărișoa
  • tărișoara
plural
  • tărișori
  • tărișorii
  • tărișoare
  • tărișoarele
genitiv-dativ singular
  • tărișor
  • tărișorului
  • tărișoare
  • tărișoarei
plural
  • tărișori
  • tărișorilor
  • tărișoare
  • tărișoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tărișor

etimologie:

  • Tare + sufix -ișor.
    surse: DEX '98 DEX '09