12 definiții pentru sărutare
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SĂRUTARE, sărutări, s. f. Acțiunea de a (se) săruta și rezultatul ei; sărut, sărutat. – V. săruta.
SĂRUTARE, sărutări, s. f. Acțiunea de a (se) săruta și rezultatul ei; sărut, sărutat. – V. săruta.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
sărutare sf [At: COD. VOR. 166/5 / V: ~riu~ / Pl: ~tări / E: săruta] 1 (Înv) Salut1 (1). 2 Sărut (1). 3 (Înv; îe) A da lumii veșnica ~ A muri1. 4 (Pex) Gest care imită sau sugerează sărutul.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SĂRUTARE, sărutări, s. f. Acțiunea de a săruta și rezultatul ei; sărut, sărutat. Doi vineți ochi în suflet mă săgeată... O sărutare le trimit din fugă. IOSIF, P. 19. Ș-acum din visu-ți te deștept Cu-aceeași sărutare. HOGAȘ, M. N. 49. De mi-i da o sărutare Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie – Ș-apoi cine treabă are! EMINESCU, O. I 55. ◊ Fig. Aș! D-abia l-au zgîriat! Sărutare de săgeată... Nu-i lucru de speriat. HASDEU, R. V. 115.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărutáre f., pl. ărĭ. Vechĭ. Acțiunea de a saluta. Salutare. Azĭ. Acțiunea de a săruta. Rezultatu acesteĭ acțiunĭ: a da o sărutare cuĭva, a depune o sărutare pe un mormânt. V. bot, guriță.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
săriutare sf vz sărutare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
sărutare s. f., g.-d. art. sărutării; pl. sărutări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
sărutare s. f., g.-d. art. sărutării; pl. sărutări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
sărutare s. f., g.-d. art. sărutării; pl. sărutări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SĂRUTARE s. 1. v. sărut. 2. gură, sărut, (pop. și fam.) pupătură, țoc, (fam. și în limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat o ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂRUTARE s. v. salut, salutare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SĂRUTARE s. 1. sărut, sărutat, (pop. și fam.) pupare, pupat, pupătură, țocăit, (Ban., Transilv. și Maram.) țucare, țucat, (înv.) sărutătură. (În timpul ~ lor.) 2. gură, sărut, (pop. și fam.) pupătură, țoc, (fam. și în limbajul copiilor) pusi, (fam.) pup. (I-a dat o ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
sărutare s. v. SALUT. SALUTARE.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
sărutare, sărutărisubstantiv feminin
-
- Doi vineți ochi în suflet mă săgeată... O sărutare le trimit din fugă. IOSIF, P. 19. DLRLC
- Ș-acum din visu-ți te deștept Cu-aceeași sărutare. HOGAȘ, M. N. 49. DLRLC
- De mi-i da o sărutare Nime-n lume n-a s-o știe, Căci va fi sub pălărie – Ș-apoi cine treabă are! EMINESCU, O. I 55. DLRLC
- Aș! D-abia l-au zgîriat! Sărutare de săgeată... Nu-i lucru de speriat. HASDEU, R. V. 115. DLRLC
-
etimologie:
- săruta DEX '98 DEX '09