opțiuni
  • info

9 definiții pentru săditor (adj.)

Explicative DEX

SĂDITOR, -OARE, săditori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care sădește. 2. Adj. (Despre plante) Bun pentru a fi sădit, de sădit. 3. S. n. Băț cu care se fac găuri în pământ când se sădește. – Sădi + suf. -tor.

SĂDITOR, -OARE, săditori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. (Adesea substantivat) Care sădește. 2. Adj. (Despre plante) Bun pentru a fi sădit, de sădit. 3. S. n. Băț cu care se fac găuri în pământ când se sădește. – Sădi + suf. -tor.

săditor, ~oare [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ~i, ~oare / E: sădi + -tor] 1-2 a Care sădește (1-2). 3 a (Îs) Material ~ Plante tinere care pot fi sădite (1) Si: puieți, (înv) săditură (2). 4 smf Persoană care sădește (1-2) Si: plantator, (rar) răsăditor. 5 smf (Pan) Întemeietor. 6 sn Unealtă de lemn sau fier, baston scurt, ascuțit la un capăt și îndoit la celălalt, pentru plantat răsaduri, puieți etc. Si: plantator.

SĂDITOR2, -OARE, săditori, -oare, adj. 1. (Și substantivat) Care sădește. Trăiam cu săditorii visul galeș al Floridei. M. I. CARAGIALE, C. 40. 2. Potrivit, bun pentru a fi sădit, de sădit. Materiale săditoare valoroase pentru toate plantele cultivate. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 107, 8/1.

SĂDITOR1 ~oare (~ori, ~oare) și substantival Care sădește; care plantează. /a sădi

Ortografice DOOM

săditor1 adj. m., (persoană) s. m., pl. săditori; adj. f., s. f. sg. și pl. săditoare

săditor1 adj. m., (persoană) s. m., pl. săditori; adj. f., s. f. sg. și pl. săditoare

săditor adj. m., (persoană) s. m., pl. săditori; f. sg. și pl. săditoare

Sinonime

SĂDITOR s. 1. v. plantator. 2. (TEHN.) plantator. (~ul este o unealtă agricolă.)

SĂDITOR s. 1. plantator, (înv.) răsăditor. (~ de viță de vie.) 2. (TEHN.) plantator. (~ este o unealtă agricolă.)

Intrare: săditor (adj.)
săditor1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • săditor
  • săditorul
  • săditoru‑
  • săditoare
  • săditoarea
plural
  • săditori
  • săditorii
  • săditoare
  • săditoarele
genitiv-dativ singular
  • săditor
  • săditorului
  • săditoare
  • săditoarei
plural
  • săditori
  • săditorilor
  • săditoare
  • săditoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

săditor, săditoareadjectiv

  • 1. adesea substantivat Care sădește. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trăiam cu săditorii visul galeș al Floridei. M. I. CARAGIALE, C. 40. DLRLC
  • 2. (Despre plante) Bun pentru a fi sădit, de sădit. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Materiale săditoare valoroase pentru toate plantele cultivate. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 107, 8/1. DLRLC
etimologie:
  • Sădi + -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „săditor”

Visit YouGlish.com