supinator [At: LTR² / Pl: ~i, ~oare sn / E: fr supinateur] 1-2 sm, a (Mușchi) care permite efectuarea supinației. 3 sm Plantar. 4 sn Element ortopedic introdus în încălțăminte pentru persoanele ale căror picioare prezintă anomalii.

SUPINATOR adj., s.m. (Mușchi) care permite efectuarea supinației. // s.n. Susținător plantar. [< fr. supinateur, cf. lat. supinas – culcat pe spate].

SUPINATOR I. adj., s. m. (mușchi) care permite mișcarea de supinație. II. s. n. susținător plantar. (< fr. supinateur)

SUPINATOR ~oare n. Element ortopedic introdus în încălțămintea persoanelor cu anomalii la picioare. /<fr. supinateur

supinator s. m., adj. m., pl. supinatori; f. sg. și pl. supinatoare

supinator s. n., pl. supinatoare