SUPAT, supaturi, s. n. (Pop.) 1. Locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea. 2. Gaură săpată într-un mal de pământ. [Var.: subpat s. n.] – Sub² + pat.

supat sn [At: I. GOLESCU, PR. DRAM. 62 / V: (reg) subpat / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: sub² + pat] 1 (Pop) Loc de sub pat. 2 (Reg) Gaură săpată (de apă) într-un mal de pământ.

SUPAT, supaturi, s. n. (Reg.) 1. Locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea. 2. Gaură săpată într-un mal de pământ. [Var.: subpat s. n.] – Sub² + pat.

SUPAT, supaturi, s. n. (Regional) 1. Locul de sub pat, spațiul dintre pat și dușumea. La lumina lui cercetez supatul și ungherele întunecoase. SADOVEANU, la TDRG. 2. Gaură săpată într-un mal de pămînt. (Atestat în forma subpat) Mulți meșteri prind peștele cu mîna, scociorînd... subpaturile, adică săpaturile de sub maluri. PAMFILE, I. C. 71. – Variantă: subpat s. n.

supát n., pl. urĭ (din supt pat). Fam. Pin supat, pin supaturĭ, pe supt pat, pe supt paturĭ: copiiĭ s’aŭ jucat pin toate supaturile.

subpat sn vz supat

supat (pop.) s. n., pl. supaturi

supat (pop.) s. n., pl. supaturi

supat s. n., pl. supaturi

Eu ți-am dat voie în pat și tu m-ai băgat supat.
(Se zice pentru cei obraznici.)