11 definiții pentru sugativă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SUGATÍVĂ, sugative, adj. (În sintagma) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă.

SUGATÍVĂ, sugative, adj. (În expr.) Hârtie sugativă (și substantivat, f.) = hârtie poroasă și groasă, special făcută pentru a suge cerneală; sugătoare. – Suge + suf. -ativă.

SUGATÍVĂ, sugative, adj. f. (În expr.) Hîrtie sugativă (și substantivat) = un fel de hîrtie groasă, poroasă, special preparată pentru a suge cerneala. Pe urmă nu găsi sugativă. Mai descoperi că cerneala violetă e pe sfîrșite. C. PETRESCU, Î. II 148.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sugatívă1 adj. f., pl. sugatíve

*sugatívă2 s. f., g.-d. art. sugatívei; pl. sugatíve


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SUGATÍVĂ s. sugătoare.

SUGATÍVĂ adj. hârtie ~ă (și s. f.) = hârtie groasă și poroasă care suge cerneala. (după it. /carta/ sugante)

SUGATÍVĂ ~e f. Hârtie poroasă preparată special pentru a suge cerneala. /a suge + suf. ~ativă

sugatívă adj. f., pl. sugatíve


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

sugativă, sugative s. f. 1. (d. oameni) bețiv, alcoolic. 2. femeie de moravuri ușoare.

Intrare: sugativă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sugati
  • sugativa
plural
  • sugative
  • sugativele
genitiv-dativ singular
  • sugative
  • sugativei
plural
  • sugative
  • sugativelor
vocativ singular
plural