sudare [At: PONTBRIANT, D. / Pl: sudări / E: suda] 1 Îmbinare a unor piese din metal, din ceramică, din material sintetic etc. în anumite condiții de temperatură și de presiune, pentru realizarea unei legături atomice Si: aglutinare (1), alipire (1), lipire, sudaj, sudat¹. 2 (Lin) Alipire a unei particule la un cuvânt sau a unui cuvânt la altul Si: aglutinare (3), lipire, reunire, unire Cf suda (6-7).

SUDARE, sudări, s. f. Acțiunea de a (se) suda și rezultatul ei; sudură.

SUDARE s.f. Acțiunea de a (se) suda și rezultatul ei; sudaj; sudat; sudură. [< suda].

SUDARE s. f. acțiunea de a (se) suda; operație de îmbinare nedemontabilă a două sau mai multe piese metalice, prin încălzire sau presare, cu sau fără adăugare de material; sudaj, sudat. (< suda)

sudare s. f., g.-d. art. sudării; pl. sudări

sudare s. f., g.-d. art. sudării; pl. sudări

sudare s. f., g.-d. art. sudării; pl. sudări

SUDARE s. 1. (TEHN.) sudaj, sudat, sudură. (~ metalelor.) 2. (LINGV., BIOL., TEHN.) aglutinare, alipire, lipire, reunire, unire. (Proces de ~ a două cuvinte; ~ unor microorganisme.)

SUDARE s. 1. (TEHN.) sudaj, sudat. (~ metalelor.) 2. (LINGV., BIOL., TEHN.) aglutinare, alipire, lipire, reunire, unire. (Proces de ~ a două cuvinte; ~ unor microorganisme.)