10 definiții pentru stucat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STUCAT, -Ă, stucați, -te, adj. (Rar) Lucrat din stuc, împodobit cu stucaturi. [Var.: (înv.) ștucat, -ă adj.] – Din it. stuccato.
STUCAT, -Ă, stucați, -te, adj. (Rar) Lucrat din stuc, împodobit cu stucaturi. [Var.: (înv.) ștucat, -ă adj.] – Din it. stuccato.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stucat, ~ă a [At: VLAHUȚĂ, D. 136 / V: șt~ / Pl: ~ați, ~e / E: it stuccato] 1 (Rar) Lucrat din stuc1 (1). 2 Împodobit cu stucaturi (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUCAT, -Ă, stucați, -te, adj. (Rar) Lucrat din stuc, împodobit cu stucaturi. (Atestat în forma ștucat) Din prag simțeai că intri în locuința unui om sever; o sală mare, pătrată, cu păreții ștucați și c-o lumină rece. VLAHUȚĂ, O. A. III 83. – Variantă: ștucat, -ă adj.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUCAT, -Ă adj. (Rar) Lucrat din stuc, ornat cu stucaturi. [< it. stuccato].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STUCAT, -Ă adj. lucrat din stuc, ornat cu stucaturi. (< it. stuccato)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ȘTUCAT, -Ă adj. v. stucat.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ȘTUCAT, -Ă adj. v. stucat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ȘTUCAT, -Ă adj. v. stucat.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ștucat, ~ă a vz stucat
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stucat (rar) adj. m., pl. stucați; f. stucată, pl. stucate
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stucat (rar) adj. m., pl. stucați; f. stucată, pl. stucate
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stucat adj. m., pl. stucați; f. sg. stucată, pl. stucate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
stucat, stucatăadjectiv
- 1. Lucrat din stuc, împodobit cu stucaturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Din prag simțeai că intri în locuința unui om sever; o sală mare, pătrată, cu păreții ștucați și c-o lumină rece. VLAHUȚĂ, O. A. III 83. DLRLC
-
etimologie:
- stuccato DEX '09 DEX '98 DN