10 definiții pentru străduță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂDUȚĂ, străduțe, s. f. Diminutiv al lui stradă; stradelă. – Stradă + suf. -uță.

STRĂDUȚĂ, străduțe, s. f. Diminutiv al lui stradă; stradelă. – Stradă + suf. -uță.

străduță sf [At: REBREANU, R. I, 203 / Pl: ~țe / E: stradă + -uță] 1-2 (Șhp) Stradă (1) (mică) Si: (liv) stradelă (1-2).

STRĂDUȚĂ, străduțe, s. f. Diminutiv al lui stradă.

*stradélă f., pl. e (it. stradella). Ulicĭoară. – Și străduță.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

străduță s. f., g.-d. art. străduței; pl. străduțe

străduță s. f., g.-d. art. străduței; pl. străduțe

străduță s. f., g.-d. art. străduței; pl. străduțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STRĂDUȚĂ s. stradelă, (pop.) ulicioară, (prin Transilv.) zăhată.

STRĂDUȚĂ s. stradelă, (reg.) ulicioară, (prin Transilv.) zăhată.

Intrare: străduță
străduță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străduță
  • străduța
plural
  • străduțe
  • străduțele
genitiv-dativ singular
  • străduțe
  • străduței
plural
  • străduțe
  • străduțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

străduță, străduțesubstantiv feminin

etimologie:
  • Stradă + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.