opțiuni

12 definiții pentru strecheat străchiat străchiet strechiet streochiat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRECHEÁT, -Ă, strecheați, -te, adj. (Înv. și pop.) (Despre animale) Speriat, gonit de (sau ca de) streche; fig. (despre oameni) cu purtări ciudate, zăpăcit; nebun, țicnit. – V. strechea.

strecheat1 sn [At: DLR / Pl: ? / E: strechea] (Reg) Neliniște, goană provocată la animale de streche.

strecheat2, ~ă a [At: ALECSANDRI, T. 1 581 / V: (îvr) ~răchiat, (înv) ~echiet, (reg) ~eochiat / Pl: ~ați, ~e / E: strechea] 1 (D. animale) Gonit, speriat de (sau ca de) streche. 2 (Fig; d. oameni) Care are comportări anormale, ciudate. 3 (Pex) Nebun. 4 (Îvr; d manifestările oamenilor) Nebunesc.

STRECHEÁT, -Ă, strecheați, -te, adj. (Despre animale) Speriat, gonit de (sau ca de) streche; fig. (despre oameni) cu purtări ciudate, zăpăcit; nebun, țicnit. – V. strechea.

STRECHEÁT, -Ă, strecheați, -te, adj. (Despre animale) Atins de streche, speriat de streche; fig. (despre oameni) cu purtări ciudate, neîntreg la minte, nebun, țicnit. V. căpiat. Cine-i strecheatul Despot, îl știm, precum îl știți. ALECSANDRI, T. II 165.

străchiat, ~ă a vz strecheat2

străchiet, ~ă a vz strecheat2

strechiet, ~ă a vz strecheat2[1] corectată

  1. În original, greșit tipărit: vz strechiat2 — LauraGellner

streochiat, ~ă a vz strecheat2


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRECHEÁT adj., s. v. alienat, dement, descreierat, înnebunit, nebun, smintit, țicnit.

strecheat adj., s. v. ALIENAT. DEMENT. DESCREIERAT. ÎNNEBUNIT. NEBUN. SMINTIT. ȚICNIT.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

strecheat, -ă, strecheați, -te adj. furios, dement

Intrare: strecheat
strecheat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strecheat
  • strecheatul
  • strecheatu‑
  • strecheată
  • strecheata
plural
  • strecheați
  • strecheații
  • strecheate
  • strecheatele
genitiv-dativ singular
  • strecheat
  • strecheatului
  • strecheate
  • strecheatei
plural
  • strecheați
  • strecheaților
  • strecheate
  • strecheatelor
vocativ singular — —
plural — —
străchiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
străchiet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
strechiet
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
streochiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strecheat străchiat străchiet strechiet streochiat

etimologie:

  • vezi strechea
    surse: DEX '98 DEX '09