8 definiții pentru străinism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRĂINÍSM, străinisme, s. n. (Rar) Element lexical de jargon. [Pr.: stră-i-] – Străin + suf. -ism.

STRĂINÍSM, străinisme, s. n. (Rar) Element lexical de jargon. [Pr.: stră-i-] – Străin + suf. -ism.

STRĂINÍSM s. n. element lexical de origine străină, de jargon; xenism. (< străin + -ism)

străinism n. vorbă sau datină străină.

străinízm n., pl. e. Caracter străin. Vorbă străină.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

străinísm (rar) (stră-i-) s. n., pl. străinísme

străinísm s. n. (sil. stră-i-), pl. străinísme


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRĂINÍSM s. v. barbarism.

Intrare: străinism
străinism substantiv neutru
  • silabație: stră-i-nism
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • străinism
  • străinismul
  • străinismu‑
plural
  • străinisme
  • străinismele
genitiv-dativ singular
  • străinism
  • străinismului
plural
  • străinisme
  • străinismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

străinism

etimologie: