16 definiții pentru strângător (s.m.) stringător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STRÂNGĂTÓR, -OÁRE, strângători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) care strânge, agonisește, (om) econom; p. ext. (om) zgârcit. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care adună ceva. – Strânge + suf. -ător.

STRÂNGĂTÓR, -OÁRE, strângători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Om) care strânge, agonisește, (om) econom; p. ext. (om) zgârcit. 2. S. m. și f. (Înv.) Persoană care adună ceva. – Strânge + suf. -ător.

strângător, ~oare [At: EUSTATIEVICI, GR. RUM. 27v/23 / V: (înv) ~rin~ / Pl: ~i, ~oare / E: strânge + -ător] 1 a (Predomină ideea de apropiere în spațiu; îvr) Care exercită o presiune foarte mare din toate părțile asupra corpului în jurul căruia este înfășurat. 2 sn (Spc) Presă de dulgher. 3 sf (Înv; spc) Funie cu care se strâng pânzele corăbiei. 4-5 sn, a (Înv; șîf stringător) (Medicament) constipant. 6 a (Înv; șîf stringător; îs) Mișcare ~ringătoare Peristaltism. 7 a (Înv; d. dureri fizice) Spasmodic (4). 8 a (Înv; d. substanțe; îf stringător) Astringent (1). 9 sm (Înv) Mușchi constrictor. 10 sm (Mun; predomină ideea de acumulare) Persoană care strânge fânul. 11 sm (Iuz) Lucrător care stătea în spatele presei tipografice și aranja colile tipărite care ieșeau din mașină. 12 sn (Șîs) ~ automat Dispozitiv care execută automat prelucrarea și așezarea corectă a colilor imprimate. 13 smf (Reg) Secerător (1). 14-15 smf, a (Persoană) care strânge Si: econom (10). 16 a (Pex) Zgârcit Vz strângău, strânguitor. 17 sm (Înv; adesea urmat de determinări care precizează impozitul) Perceptor. 18 sm (Rar; cu determinări care arată felul) Colector (1). 19 sf (Îvr) Încasare (a unei dări, a unei taxe). 20 a (Îvr; îs) Numele cel ~ Substantiv colectiv.

STRÂNGĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival 1) Care strânge. ◊ ~ de paie (la combină) dispozitiv pentru căpițirea paielor. 2) Care face economii; care păstrează; econom. /a strânge + suf. ~tor

strângător a. și m. care strânge.

stringător, ~oare smf, a vz strângător corectată

STRÎNGĂTÓR1, -OÁRE, strîngători, -oare, adj. (În opoziție cu risipitor) Care strînge, econom; p. ext. zgîrcit. Iertatul ei bărbat, om bun și strîngător. POPOVICI-BĂNĂȚEANU, la TDRG. Ea, ca muiere strîngătoare, nu lasă să se prăpădească nici un fir de piper, deci se pleacă și, ridicîndu-l, îl băgă în sîn. RETEGANUL, P. V 26. Zicea... că femeile îs răsipitoare și tare ușurele și că nici una nu-i strîngătoare. SBIERA, P. 216. ◊ (Substantivat) Prădalnicii răpeau ce agoniseau strîngătorii. SADOVEANU, E. 24. Nu fi zgîrcit, căci banii strîngătorului intră în mîna cheltuitorului. NEGRUZZI, S. I 247.

STRÎNGĂTÓR2, -OÁRE, strîngători, -oare, s. m. și f. Persoană care adună ceva; adunător. Fă-mi vro cincizeci cositori... Și treizeci de strîngători. ȘEZ. II 76.

strîngătór, -oáre adj. Care strînge, econom: baniĭ strîngătoruluĭ pe mîna cheltuitoruluĭ. S. m. Perceptor, încasator. S. f., pl. orĭ. Lucru (instrument) care strînge (ca gaica).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

strângătór adj. m., s. m., pl. strângătóri; adj. f., s. f. sg. și pl. strângătoáre

strângătór adj. m., s. m., pl. strângătóri; f. sg. și pl. strângătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

STRÂNGĂTÓR adj., s. v. antidiareic, constipant.

STRÂNGĂTÓR s. v. agent de percepție, perceptor.

STRÂNGĂTÓR s., adj. v. avar, calic, zgârcit.

strîngător adj., s. v. ANTIDIAREIC. CONSTIPANT.

strîngător s. v. AGENT DE PERCEPȚIE. PERCEPTOR.

strîngător s., adj. v. AVAR. CALIC. ZGÎRCIT.

Intrare: strângător (s.m.)
strângător2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • strângător
  • strângătorul
  • strângătoru‑
plural
  • strângători
  • strângătorii
genitiv-dativ singular
  • strângător
  • strângătorului
plural
  • strângători
  • strângătorilor
vocativ singular
  • strângătorule
plural
  • strângătorilor
stringător
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

strângător, -oare (persoană) strângătoare stringător

  • 1. Om care strânge, agonisește, om econom.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Prădalnicii răpeau ce agoniseau strîngătorii. SADOVEANU, E. 24.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Om zgârcit.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Nu fi zgîrcit, căci banii strîngătorului intră în mîna cheltuitorului. NEGRUZZI, S. I 247.
        surse: DLRLC
  • 2. învechit Persoană care adună ceva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: adunător, -oare perceptor un exemplu
    exemple
    • Fă-mi vro cincizeci cositori... Și treizeci de strîngători. ȘEZ. II 76.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Strânge + sufix -ător.
    surse: DEX '98 DEX '09