4 definiții pentru stopat (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
STOPAT2, -Ă, stopați, -te, adj. (Despre țesături rupte sau rărite) Reparat prin țesere fină. – V. stopa2.
STOPAT2, -Ă, stopați, -te, adj. (Despre țesături rupte sau rărite) Reparat prin țesere fină. – V. stopa2.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stopat3, ~ă a [At: DLR / Pl: ~ați, ~e / E: stopa1] 1 (Rar; d. vehicule aflate în mișcare) Oprit2. 2 (Rar; d. conducătorii unor vehicule aflate în mișcare) Oprit2. 3 (Spt; d. jucători aflați în atac) Care este împiedicat să continue atacul. 4 (Spt; d. mingea sau pucul aflat în atac) Oprit2 momentan în timpul jocului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
stopat4, ~ă a [At: DLR / Pl: ~ați, ~e / E: stopa2] (D. deșirături, rupturi ale unei țesături, ale unei confecții din țesături etc.); (pex; d. țesături, confecții etc. cu astfel de deșirături, rupturi, rărituri etc.) Reparat fin, manual sau mecanic, imitând modelul țesăturii. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
stopat adj. m., pl. stopați; f. sg. stopată, pl. stopate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
stopat, stopatăadjectiv
- 1. (Despre țesături rupte sau rărite) Reparat prin țesere fină. DEX '09
etimologie:
- stopa DEX '09 DEX '98