15 definiții pentru stimabil (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STIMABIL, -Ă, stimabili, -e, adj., s. m. și f. (Om) vrednic de stimă, de considerație, de respect. – Din it. stimabile.

stimabil, ~ă a [At: HELIADE, D. J. 59 / Pl: ~i, ~e / E: it stimabile, fr estimable] 1 (Astăzi, adesea fam sau irn) Care este vrednic de stimă, de considerație, de respect V onorabil, respectabil, venerabil. 2 (Irn; d. sume, valori) Apreciabil (3).

STIMABIL, -Ă, stimabili, -e, adj., s. m. și f. (Azi fam. sau ir.) (Om) vrednic de stimă, de considerație, de respect. – Din it. stimabile.

STIMABIL, -Ă, stimabili, -e, adj. Vrednic de stimă, de considerație, de respect. Aci este locul a reaminti numele unei persoane stimabile, numele unui om de inimă, poet în tinerețea sa. MACEDONSKI, O. IV 21. ◊ (În formule de politețe, astăzi mai ales ironic; adesea substantivat) Orele sînt înaintate! Poftiți, poftiți, stimabililor: avem cestiuni arzătoare la ordinea zilei. CARAGIALE, O. I 154.

STIMABIL, -Ă adj. (adesea s.; astăzi ironic) Demn de stimă, de considerație. [Cf. it. stimabile].

STIMABIL, -Ă adj., s. m. f. (om) demn de stimă. (< it. stimabile)

STIMABIL ~ă (~i, ~e) și substantival Care poate fi stimat; care merită stimă; demn de respect; respectabil. /<it. stimabile, fr. estimabile

*stimábil, -ă adj. (fr. estimable, it. stimabile). Demn de stimă, onorabil (Se zice des ironic: ĭa stăĭ, stimabile!).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stimabil adj. m., pl. stimabili; f. stimabilă, pl. stimabile

!stimabil adj. m., pl. stimabili; f. stimabilă, pl. stimabile

stimabil adj. m., s. m., pl. stimabili; f. sg. stimabilă, pl. stimabile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STIMABIL adj. cinstit, onorabil, onorat, prețuit, respectabil, respectat, stimat, venerabil, (înv.) omenit, preacinstit. (O familie ~.)

STIMABIL adj. cinstit, onorabil, onorat, prețuit, respectabil, respectat, stimat, venerabil, (înv.) omenit, preacinstit. (O familie ~.)

Intrare: stimabil (adj.)
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stimabil
  • stimabilul
  • stimabilu‑
  • stimabilă
  • stimabila
plural
  • stimabili
  • stimabilii
  • stimabile
  • stimabilele
genitiv-dativ singular
  • stimabil
  • stimabilului
  • stimabile
  • stimabilei
plural
  • stimabili
  • stimabililor
  • stimabile
  • stimabilelor
vocativ singular
  • stimabile
  • stimabilă
  • stimabilo
plural
  • stimabililor
  • stimabilelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stimabil, stimabilisubstantiv masculin
stimabilă, stimabilesubstantiv feminin
stimabil, stimabilăadjectiv

  • 1. (Om) vrednic de stimă, de considerație, de respect. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Aci este locul a reaminti numele unei persoane stimabile, numele unui om de inimă, poet în tinerețea sa. MACEDONSKI, O. IV 21. DLRLC
    • format_quote ironic Orele sînt înaintate! Poftiți, poftiți, stimabililor: avem cestiuni arzătoare la ordinea zilei. CARAGIALE, O. I 154. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.