9 definiții pentru stelit
Explicative DEX
STELIT s. n. Aliaj de cobalt, crom, molibden, tungsten, fier etc., dur și inoxidabil, din care se fac instrumente chirurgicale sau piese cu care se lucrează la temperaturi înalte și în medii oxidante. – Din fr. stellite, germ. Stellit.
STELIT s. n. Aliaj de cobalt, crom, molibden, tungsten, fier etc., dur și inoxidabil, din care se fac instrumente chirurgicale sau piese cu care se lucrează la temperaturi înalte și în medii oxidante. – Din fr. stellite, germ. Stellit.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
stelit sn [At: LTR2 / Pl: ? / E: fr stellite, ger Stellite] Aliaj dur și rezistent, care conține cobalt, crom, molibden etc., din care se fabrică sau cu care se acoperă suprafețele unor piese sau instrumente.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STELIT s. n. Aliaj de cobalt, crom, tungsten și fier, dur și rezistent la căldură și la uzură, din care se fac sau cu care se acoperă anumite instrumente și piese.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STELIT s.n. Aliaj de cobalt, crom, wolfram, molibden și fier, dur și inoxidabil. [< fr. stellite, germ. Stellit].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
STELIT s. n. aliaj de cobalt, crom, wolfram, molibden și fier, dur și inoxidabil. (< fr. stellite, germ. Stellit)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
STELIT n. Aliaj complex (de cobalt, crom, wolfram, molibden și fier), foarte dur, inoxidabil, cu rezistență mare la temperaturi înalte, întrebuințat la fabricarea instrumentelor chirurgicale, a unor scule așcheietoare și la acoperirea unor piese supuse uzurii. /<fr. stellite, germ. Stellit
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
stelit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
stelit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
stelit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
stelitsubstantiv neutru
- 1. Aliaj de cobalt, crom, molibden, tungsten, fier etc., dur și inoxidabil, din care se fac instrumente chirurgicale sau piese cu care se lucrează la temperaturi înalte și în medii oxidante. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- stellite DEX '09 DEX '98 DN
- Stellit DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.