5 definiții pentru stel (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STEL, steluri, s. n. (Bot.) Cilindru (4) central. – Din germ. Stele.

STEL, steluri, s. n. (Bot.) Cilindru (4) central. – Din germ. Stele.

stel sn [At: DN3 / Pl: ? / E: ger Stele] (Bot ) Partea centrală din structura rădăcinii și tulpinii, care conține țesuturile conducătoare Si: cilindru central.

STEL s.n. (Bot.) Partea centrală din structura rădăcinii și tulpinii, care conține țesuturile conducătoare; cilindru central. [< germ. Stele].

STEL1 s. n. cilindru central al axei vegetalelor vasculare, care conține țesuturile conducătoare. (< fr. stèle, germ. Stele)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: stel (s.n.)
stel1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stel
  • stelul
  • stelu‑
plural
  • steluri
  • stelurile
genitiv-dativ singular
  • stel
  • stelului
plural
  • steluri
  • stelurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stel, stelurisubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.