4 definiții pentru statuta
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
statuta vt [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1969, nr. 21, 7/3 / Pzi: ~tez / E: statut] A statua (printr-un statut (1)).
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
statuta vb., ind. prez. 1 sg. statutez, 3 sg. și pl. statutează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
STATUTA vb. v. statua.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
statuta vb. v. STATUA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: statuta
verb (VT201) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)