3 definiții pentru stabilit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

stabilit1 sn [At: ENC. AGR. IV, 409 / Pl: ~uri / E: dc] Material termoizolator sub formă de plăci (panouri) din beton, constituit din talaș, de rășinoase, impregnat cu soluție de clorură de calciu (ca agregat) și ciment Portland sau metalurgic (ca liant).

STABILÍT s.n. Material în formă de plăci confecționate prin presare, care se folosește pentru izolări termice și fonice sau pentru construirea de pereți despărțitori. [Nume comercial].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

stabilít s. n., pl. stabilíturi

Intrare: stabilit (s.n.)
stabilit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • stabilit
  • stabilitul
  • stabilitu‑
plural
  • stabilituri
  • stabiliturile
genitiv-dativ singular
  • stabilit
  • stabilitului
plural
  • stabilituri
  • stabiliturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

stabilit (s.n.)

  • 1. Material în formă de plăci confecționate prin presare, care se folosește pentru izolări termice și fonice sau pentru construirea de pereți despărțitori.
    surse: DN

etimologie: