11 definiții pentru spălător (persoană)
din care- explicative DEX (7)
- ortografice DOOM (3)
- enciclopedice (1)
Explicative DEX
SPĂLĂTOR, (I) spălătoare, s. n. (II) spălători, s. m. I. S. n. 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. ♦ Chiuvetă specială în care se spală vasele de bucătărie. 2. Bucată de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele. 3. Instalație specială, în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. II. S. m. Muncitor dintr-o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale. – Spăla + suf. -ător.
SPĂLĂTOR, (I) spălătoare, s. n. (II) spălători, s. m. I. S. n. 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. ♦ Chiuvetă specială în care se spală vasele de bucătărie. 2. Bucată de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele. 3. Instalație specială, în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. II. S. m. Muncitor dintr-o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale. – Spăla + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spălător, ~oare [At: CORESI, TETR. 216 / Pl: ~i, ~oare, (5) ~i sf / E: spăla + -(ă)tor] 1 smf Persoană care spală (vase, rufe, lână etc.). 2 smf (Spc) Muncitor într-o întrepridere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale sau obiecte. 3 a (Rar) Flecar (2). 4 a (Rar) Limbut. 5 sf (Îvp) Spălătoreasă. 6 sn Instalație sanitară pentru spălatul în comun al persoanelor care locuiesc în cămine, în internate, în cazărmi etc. sau care lucrează în ateliere. 7 sn Încăpere în care se află spălătorul (6). 8 sn Instalație specială în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. 9 sn Loc public pentru spălat rufe. 10 sn (Reg; îs) ~ul ciobanilor Loc unde se spală vasele la o stână. 11 sn Mobilă pe care se așază ligheanul și obiectele necesare spălatului Si: lavoar. 12 sn Chiuveta cu instalație de apă curgătoare în care se spală vasele. 13 sf (Îvp) Lighean. 14-15 sf (Buc; în practicile religiei creștine) Spălătorie (6-7). 16 sn (rar) sf (Trs) Albie de spălat rufele. 17 sfn Obiect de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căruia se spală vasele Si: (reg) văluș. 18 sf (Reg) Prosop. 19 sn (Reg) Perie de spălat dușumelele. 20 sn (Reg) Perie cu care se văruiesc pereții. 21 sn (Trs; șîs ~iu cuptoriului) Pămătuf de șters vatra cuptorului. 22 sf (Reg) Rindea cu un cuțit lat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPĂLĂTOR1, spălători, s. m. Muncitor într-o întreprindere, care se ocupă cu spălatul anumitor materiale sau obiecte.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPĂLĂTOR2 ~i m. Muncitor specializat în operații de spălare a unor materiale. /a spăla + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spălător m. cel ce spală. ║ n. vas de spălat mâinile, fața.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
finisor-spălător s. m. ◊ „Întreprinderea Integrată de Lână Constanța primește înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă, la următoarele meserii: finisori-spălători [...]” Dobrogea 7 VIII 73 p. 4 (din finisor + spălător)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spălător-ungător auto s. m. Persoană încadrată pentru a spăla și gresa mașinile ◊ „Banca Națională a Republicii Socialiste România [...] încadrează mecanic auto și spălător-ungător auto.” R.l. 27 XII 77 p. 4 (din spălător + ungător auto)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
spălător2 (persoană) s. m., pl. spălători
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
spălător1 (persoană) s. m., pl. spălători
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spălător (persoană) s. m., pl. spălători
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Enciclopedice
URSULEȚ SPĂLĂTOR s. m. v. raton.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
spălător, spălătorisubstantiv masculin
- 1. Muncitor dintr-o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- 1.1. Finisor-spălător = [Fără definiție.] DCR2
- Întreprinderea Integrată de Lână Constanța primește înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă, la următoarele meserii: finisori-spălători [...] Dobrogea 7 VIII 73 p. 4. DCR2
-
- 1.2. Spălător-ungător auto = persoană încadrată pentru a spăla și gresa mașinile. DCR2
- Banca Națională a Republicii Socialiste România [...] încadrează mecanic auto și spălător-ungător auto. R.l. 27 XII 77 p. 4. DCR2
-
-
etimologie:
- Spăla + -ător. DEX '98 DEX '09