21 de definiții pentru spălător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SPĂLĂTÓR, (I) spălătoare, s. n. (II) spălători, s. m. I. S. n. 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. ♦ Chiuvetă specială în care se spală vasele de bucătărie. 2. Bucată de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele. 3. Instalație specială, în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. II. S. m. Muncitor dintr-o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale. – Spăla + suf. -ător.
SPĂLĂTÓR, (I) spălătoare, s. n. (II) spălători, s. m. I. S. n. 1. Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. ♦ Chiuvetă specială în care se spală vasele de bucătărie. 2. Bucată de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căreia se freacă și se spală vasele. 3. Instalație specială, în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. II. S. m. Muncitor dintr-o întreprindere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale. – Spăla + suf. -ător.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spălător, ~oare [At: CORESI, TETR. 216 / Pl: ~i, ~oare, (5) ~i sf / E: spăla + -(ă)tor] 1 smf Persoană care spală (vase, rufe, lână etc.). 2 smf (Spc) Muncitor într-o întrepridere care se ocupă cu spălatul anumitor materiale sau obiecte. 3 a (Rar) Flecar (2). 4 a (Rar) Limbut. 5 sf (Îvp) Spălătoreasă. 6 sn Instalație sanitară pentru spălatul în comun al persoanelor care locuiesc în cămine, în internate, în cazărmi etc. sau care lucrează în ateliere. 7 sn Încăpere în care se află spălătorul (6). 8 sn Instalație specială în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate. 9 sn Loc public pentru spălat rufe. 10 sn (Reg; îs) ~ul ciobanilor Loc unde se spală vasele la o stână. 11 sn Mobilă pe care se așază ligheanul și obiectele necesare spălatului Si: lavoar. 12 sn Chiuveta cu instalație de apă curgătoare în care se spală vasele. 13 sf (Îvp) Lighean. 14-15 sf (Buc; în practicile religiei creștine) Spălătorie (6-7). 16 sn (rar) sf (Trs) Albie de spălat rufele. 17 sfn Obiect de pânză, de sârmă etc. cu ajutorul căruia se spală vasele Si: (reg) văluș. 18 sf (Reg) Prosop. 19 sn (Reg) Perie de spălat dușumelele. 20 sn (Reg) Perie cu care se văruiesc pereții. 21 sn (Trs; șîs ~iu cuptoriului) Pămătuf de șters vatra cuptorului. 22 sf (Reg) Rindea cu un cuțit lat.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SPĂLĂTÓR1, spălători, s. m. Muncitor într-o întreprindere, care se ocupă cu spălatul anumitor materiale sau obiecte.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPĂLĂTÓR2, spălătoare, s. n. 1. Mobilă pe care se așază ligheanul și obiectele de toaletă necesare spălatului; lavoar. ♦ Cameră cu instalație specială de apă curgătoare, în care se spală oamenii în internate, cămine, cazărmi. Spălătoare albe ca ghiocelul, dușuri calde, podele ceruite. I. BOTEZ, ȘC. 216. ♦ Chiuvetă cu instalație de apă curgătoare în care se spală vasele de bucătărie. 2. Obiect (de obicei o bucată de pînză) cu ajutorul căruia se spală vasele. 3. Instalație specială în anumite întreprinderi, unde se spală materiile prime sau semifabricate.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPĂLĂTÓR2 ~i m. Muncitor specializat în operații de spălare a unor materiale. /a spăla + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPĂLĂTÓR1 ~oáre n. 1) Încăpere special amenajată pentru spălat. 2) Obiect sau instalație sanitară care servește la spălatul oamenilor. 3) Obiect sau o bucată de pânză, cu care se spală vasele. /a spăla + suf. ~ător
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spălător m. cel ce spală. ║ n. vas de spălat mâinile, fața.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
spălătór n., pl. oare. Petică de spălat vasele de bucătărie. Masă orĭ bancă pe care se ține ligheanu și ibricu (saŭ cana) saŭ instalațiune cu conducte de apă de spălat mînile și fața.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
finisór-spălătór s. m. ◊ „Întreprinderea Integrată de Lână Constanța primește înscrieri pentru ucenicie la locul de muncă, la următoarele meserii: finisori-spălători [...]” Dobrogea 7 VIII 73 p. 4 (din finisor + spălător)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spălătór-ungătór aúto s. m. Persoană încadrată pentru a spăla și gresa mașinile ◊ „Banca Națională a Republicii Socialiste România [...] încadrează mecanic auto și spălător-ungător auto.” R.l. 27 XII 77 p. 4 (din spălător + ungător auto)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
spălătór1 (persoană) s. m., pl. spălătóri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spălătór2 (încăpere, instalație) s. n., pl. spălătoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
spălătór (obiect, instalație) s. n., pl. spălătoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spălătór (persoană) s. m., pl. spălătóri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
SPĂLĂTÓR s. v. albie, copaie, covată.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPĂLĂTÓR s. 1. lavoar. (~ comun.) 2. (reg.) văluș. (~ de vase din pânză, sârmă etc.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SPĂLĂTOR s. 1. lavoar. (~ comun.) 2. (reg.) văluș. ( ~ de vase din pînză, sîrmă etc.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
spălător s. v. ALBIE. COPAIE. COVATĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SPĂLĂTOÁRE s. v. lighean, spălătoreasă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
spălătoare s. v. LIGHEAN. SPĂLĂTOREASĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
URSULEȚ SPĂLĂTOR s. m. v. raton.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |