4 definiții pentru spăcel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SPĂCÉL, spăcele, s. n. (Regional) Obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia. Vinde-o vacă ș-un vițel Și-și ia poale și spăcel. MARIAN, NU. 36.

SPĂCÉL, spăcele, s. n. (Reg.) Obiect de îmbrăcăminte femeiască, asemănător cu ia. – Din spate + suf. -ic-el.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SPĂCÉL s. v. corset, ie.

Intrare: spăcel
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • spăcel
  • spăcelul
  • spăcelu‑
plural
  • spăcele
  • spăcelele
genitiv-dativ singular
  • spăcel
  • spăcelului
plural
  • spăcele
  • spăcelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)