4 definiții pentru solilocare
Explicative DEX
soliloca vi [At: DN3 / Pzi: ~chez / E: soliloc] A vorbi cu sine însuși Si: a monologa.
SOLILOCA vb. I. intr. A vorbi cu sine însuși. V. monologa. [< fr. soliloquer].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
SOLILOCA vb. intr. a monologa. (< fr. soliloquer)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
soliloca vb., ind. prez. 1 solilochez, 3 sg. și pl. solilochează
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: solilocare
solilocare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||