9 definiții pentru smintire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
SMINTIRE, smintiri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) sminti; sminteală, nebunie. – V. sminti.
SMINTIRE, smintiri, s. f. (Rar) Faptul de a (se) sminti; sminteală, nebunie. – V. sminti.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
smintire sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (înv) smen~ / Pl: ~ri / E: sminti] 1-4 Sminteală (1-4). 5 (Îvp) Vătămare. 6 (Înv) Tulburare. 7 (Înv) Defecțiune a unui mecanism. 8 (Înv) Greșeală (2). 9 (Înv; îlav) Fără (de) ~ Negreșit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
SMINTIRE, smintiri, s. f. Faptul de a (se) sminti; sminteală, nebunie. Nimine să știe smintirea mea, nu crez. ALEXANDRESCU, M. 155.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
smentire sf vz smintire
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
smintire (înv.) s. f., g.-d. art. smintirii; pl. smintiri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
smintire (înv.) s. f., g.-d. art. smintirii; pl. smintiri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
smintire s. f., g.-d. art. smintirii; pl. smintiri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
SMINTIRE s. v. nebunie.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
SMINTIRE s. (MED.) alienare, alienație, demență, nebunie, sminteală, țicneală, boală mintală, (pop.) nebuneală, (înv. și reg.) smintă, (Transilv., Maram. și Ban.) bolînzie, (prin Bucov.) sălteală, (Mold.) zăluzeală, zăluzie, zărgheală, zărghenie, (fam.) căpială, (fig.) rătăcire, scrînteală, țăcăneală.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
smintire, smintirisubstantiv feminin
-
- Nimine să știe smintirea mea, nu crez. ALEXANDRESCU, M. 155. DLRLC
-
etimologie:
- sminti DEX '98 DEX '09