20 de definiții pentru smălțuit zmălțuit zmănțuit zmulțuit smăltuit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SMĂLȚUÍT, -Ă, smălțuiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț; emailat. – V. smălțui.

SMĂLȚUÍT, -Ă, smălțuiți, -te, adj. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț; emailat. – V. smălțui.

smălțuit1 sns [At: DDRF / V: zm~ / E: smălțui] (Rar) 1-3 Smălțuire (1-3).

smălțuit2, ~ă a [At: LEX. MARS. 138 / V: (îrg) smănț~, smânț~, smultiuit, zăm~, zmăltuit, zm~, zmănț~, zmul~, (înv) șm~, șmălciuit, (reg) smel~, jămulțit, jumul~, șmel~, șmul~, zamal~, zemelciuit / Pl: ~iți, ~e / E: smălțui] 1 (D. obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț (1) Si: emailat, glazurat (3), (rar) smălțat (2). 2 (Reg) Poleit2. 3 (Rar) Smălțat (1). 4 (Prt) Fardat strident.

SMĂLȚUÍT, -Ă, smălțuiți, -te, adj. 1. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț; emailat. Șiruri de oale și ulcioare smălțuite... așteptau, părăsite, cumpărător. DUMITRIU, N. 192. Împăratul a poruncit să se zidească palat nou... cu păreții de cărămizi smălțuite. SADOVEANU, D. P. 12. Cele mai bune vase sînt cele smălțuite. ȘEZ. VIII 87. ◊ Fig. (Peiorativ) Stăpînul casei... a chemat pe jupîneasa bătrînă – o cotoroanță zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi. CARAGIALE, O. III 29. 2. Împestrițat cu multe culori.

zamalțuít, ~ă a vz smălțuit2

zmăltuit1 s[1] vz smălțuit1

  1. În definiția principală, această variantă are forma zmălțuit LauraGellner

zmelciuit[1], a vz smălțuit2

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită: zemelciuit LauraGellner

zmălțuit1 s.n. v. smălțuit1.

zmălțuit2, -ă adj. v. smălțuit2.

smălțuĭésc și zmălțuĭésc v. tr. (d. smalț). Acoper cu smalț: a smălțai oalele. Fig. Smălțez, Împodobesc cu diferite colorĭ: florile smălțuĭaŭ cîmpu. – Și smănț- și zmănț- (vest) și jmălț-, jămălț- și jumălț- (est).

zmălțuĭésc, zmănțuĭésc, V. smălțuĭesc.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SMĂLȚUIT adj. emailat, glazurat, (rar) smălțat. (Vas de ceramică ~.)

SMĂLȚUIT s. emailare, glazurare, smălțuire, (înv.) smălțuitură. (~ vaselor de ceramică.)

Intrare: smălțuit
smălțuit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smălțuit
  • smălțuitul
  • smălțuitu‑
  • smălțui
  • smălțuita
plural
  • smălțuiți
  • smălțuiții
  • smălțuite
  • smălțuitele
genitiv-dativ singular
  • smălțuit
  • smălțuitului
  • smălțuite
  • smălțuitei
plural
  • smălțuiți
  • smălțuiților
  • smălțuite
  • smălțuitelor
vocativ singular
plural
zmălțuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmălțuit
  • zmălțuitul
  • zmălțuitu‑
  • zmălțui
  • zmălțuita
plural
  • zmălțuiți
  • zmălțuiții
  • zmălțuite
  • zmălțuitele
genitiv-dativ singular
  • zmălțuit
  • zmălțuitului
  • zmălțuite
  • zmălțuitei
plural
  • zmălțuiți
  • zmălțuiților
  • zmălțuite
  • zmălțuitelor
vocativ singular
plural
zmănțuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zmănțuit
  • zmănțuitul
  • zmănțuitu‑
  • zmănțui
  • zmănțuita
plural
  • zmănțuiți
  • zmănțuiții
  • zmănțuite
  • zmănțuitele
genitiv-dativ singular
  • zmănțuit
  • zmănțuitului
  • zmănțuite
  • zmănțuitei
plural
  • zmănțuiți
  • zmănțuiților
  • zmănțuite
  • zmănțuitelor
vocativ singular
plural
zmulțuit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
smăltuit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • smăltuit
  • smăltuitul
  • smăltuitu‑
  • smăltui
  • smăltuita
plural
  • smăltuiți
  • smăltuiții
  • smăltuite
  • smăltuitele
genitiv-dativ singular
  • smăltuit
  • smăltuitului
  • smăltuite
  • smăltuitei
plural
  • smăltuiți
  • smăltuiților
  • smăltuite
  • smăltuitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

smălțuit zmălțuit zmănțuit zmulțuit smăltuit

  • 1. (Despre obiecte de metal sau de ceramică) Acoperit cu un strat de smalț.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: emailat attach_file 4 exemple
    exemple
    • Șiruri de oale și ulcioare smălțuite... așteptau, părăsite, cumpărător. DUMITRIU, N. 192.
      surse: DLRLC
    • Împăratul a poruncit să se zidească palat nou... cu păreții de cărămizi smălțuite. SADOVEANU, D. P. 12.
      surse: DLRLC
    • Cele mai bune vase sînt cele smălțuite. ȘEZ. VIII 87.
      surse: DLRLC
    • figurat peiorativ Stăpînul casei... a chemat pe jupîneasa bătrînă – o cotoroanță zugrăvită și smălțuită, pe care o pusese mai mare peste slugi. CARAGIALE, O. III 29.
      surse: DLRLC
  • 2. Împestrițat cu multe culori.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi smălțui
    surse: DEX '98 DEX '09