11 definiții pentru slujbaș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLUJBÁȘ, -Ă, slujbași, -e, s. m. și f. (Rar la f.) Persoană angajată într-o slujbă (I 1). – Slujbă + suf. -aș.

SLUJBÁȘ, -Ă, slujbași, -e, s. m. și f. (Rar la f.) Persoană angajată într-o slujbă (I 1). – Slujbă + suf. -aș.

SLUJBÁȘ, -Ă, slujbași, -e, s. m. și f. (Rar la feminin) Persoană angajată într-o slujbă (în special publică). V. funcționar. Slujbașul scria cu repeziciune ceva, se oprea din cînd în cînd, cetea, ștergea cu condeiul, iar scria și iar se oprea. SADOVEANU, O. VIII 42. Cu un gest imperios îndărătnicul și conservatorul slujbaș făcea oamenilor semn să intre în lan, așa cum apucase dumnealui din vremuri. ANGHEL, PR. 84. Într-o republică, popond nu ascultă decît de slujbașii aleși de dînsul. BĂLCESCU, O. I 350.

SLUJBÁȘ ~ă (~i, ~e) m. și f. rar Persoană angajată într-o funcție administrativă; funcționar. /slujbă + suf. ~aș

slujbáș m.(d. slujbă cu suf. -aș, de unde vine și bg. službaš). Funcționar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

slujbáș s. m., pl. slujbáși

slujbáș s. m., pl. slujbáși

slujbáșă (rar) s. f., art. slujbáșa, g.-d. art. slujbáșei; pl. slujbáșe

slujbáșă s. f., g.-d. art. slujbáșei; pl. slujbáșe


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SLUJBÁȘ s. 1. angajat, salariat, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.) 2. funcționar, (ieșit din uz) amploiat, (înv.) mădular. (~ la o bancă.) 3. (la pl.) angajați (pl.), personal, salariați (pl.). (Au fost convocați toți ~ii instituției.)

SLUJBAȘ s. 1. angajat, salariat, (înv. și pop.) năimit, (pop. și fam.) simbriaș, (înv.) lefegiu, supus. (Era ~ al statului.) 2. funcționar, (ieșit din uz) amploiat, (înv.) mădular. (~ la o bancă.)

Intrare: slujbaș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slujbaș
  • slujbașul
  • slujbașu‑
plural
  • slujbași
  • slujbașii
genitiv-dativ singular
  • slujbaș
  • slujbașului
plural
  • slujbași
  • slujbașilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)