opțiuni
  • info

8 definiții pentru slugăreală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SLUGĂREALĂ s. f. (Rar) Faptul de a slugări; slugărie. ◊ Loc. adj. De slugăreală = bun pentru a deveni slugă, pentru a fi folosit la diferite servicii. – Slugări + suf. -eală.

SLUGĂREALĂ s. f. (Rar) Faptul de a slugări; slugărie. ◊ Loc. adj. De slugăreală = bun pentru a deveni slugă, pentru a fi folosit la diferite servicii. – Slugări + suf. -eală.

slugăreală sf [At: PAMFILE, A. R. 259 / Pl: ~reli / E: slugări + -eală] 1 Muncă de slugă (1) Si: slugărie (1), slugărire (1), slugărit1 (1), (rar) slugărnicie (2), (rar) slugărnicire (1), slujire (1), slujit1 (1), (înv) slugăritură (1). 2 Condiție de slugă (1) Si: slugărie (2), slugărire (2), slugărit1 (2), (rar) slugărnicie (3), (rar) slugărnicire (2), slujire (2), slujit1 (2), (înv) slugăritură (2). 3 Timpul petrecut în calitate de slugă (1) Si: slugărie (3), slugărire (3), slugărit1 (3), (rar) slugărnicie (4), (rar) slugărnicire (3), slujire (3), slujit1 (3), (înv) slugăritură (3). 4 (Îla) De ~ Bun pentru a deveni slugă (1). 5 (Rar; fig) Înjosire. 6 (Fig) Atitudine de supunere exagerată, umilitoare și interesată față de cineva Si: servilism, slugărie (5), slugărit1 (5), slugărnicie (1), (liv) obsecviozitate, (liv) servilitate, (rar) slugărnicire (5). 7 (Pfm) Executare supusă a ordinelor Si: (pfm) slugărie (6), slugărire (6), slugărit1 (6), (rar) slugărnicire (6). 8 (Pfm) Situare la dispoziția cuiva Si: (pfm) slugărie (7), slugărire (7), slugărit1 (6), (rar) slugărnicire (7) .

SLUGĂREALĂ s. f. Faptul de a slugări. Tu n-ai apucat să deprinzi altă școală Decît slugăreala pe la ușa bogatului. DEȘLIU, G. 53. ◊ Loc. adj. De slugăreală = bun pentru a deveni slugă. M-a făcut și m-a crescut, Haz de mine n-a avut; Cînd fusei de slugăreală, M-a fost scos pe ușe-afară. ȘEZ. XII 85.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

slugăreală (rar) s. f., g.-d. art. slugărelii

slugăreală (rar) s. f., g.-d. art. slugărelii

slugăreală s. f., g.-d. art. slugărelii; pl. slugăreli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SLUGĂREALĂ s. v. servilism, slugărnicie.

slugăreală s. v. SERVILISM. SLUGĂRNICIE.

Intrare: slugăreală
substantiv feminin (F54)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slugăreală
  • slugăreala
plural — —
genitiv-dativ singular
  • slugăreli
  • slugărelii
plural — —
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

slugărealăsubstantiv feminin

  • 1. rar Faptul de a slugări. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: servilism slugărie slugărnicie
    • format_quote Tu n-ai apucat să deprinzi altă școală Decît slugăreala pe la ușa bogatului. DEȘLIU, G. 53. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adjectivală De slugăreală = bun pentru a deveni slugă, pentru a fi folosit la diferite servicii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote M-a făcut și m-a crescut, Haz de mine n-a avut; Cînd fusei de slugăreală, M-a fost scos pe ușe-afară. ȘEZ. XII 85. DLRLC
etimologie:
  • Slugări + sufix -eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.