10 definiții pentru sinili sineli


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SINILÍ, sinilesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A clăti rufele, după spălare, în sineală; a albăstri. [Var.: (înv.) sinelí vb. IV] – Din sineală.

SINILÍ, sinilesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A clăti rufele, după spălare, în sineală; a albăstri. [Var.: (înv.) sinelí vb. IV] – Din sineală.

SINILÍ, sinilesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) A albăstri rufele spălate, clătindu-le cu scrobeală albastră (pentru a le da o culoare albă strălucitoare). (Poetic, cu pronunțare regională) Cu cămeșa albă-n floare, spălată de fată mare, cu sopon de cinci parale, sînilită-n lăcrămioare. ȘEZ. III 22. – Variantă: sinelí vb. IV.

A SINILÍ ~ésc tranz. (albituri) A clăti cu sineală; a albăstri. /Din sineală

SINELÍ vb. IV v. sinili.

sinelì v. a scrobi albastru. [V. sineală].

sinelésc v. tr. (d. sineală; ung. szinelni, a colora). Est. Albăstresc rufele cu sineală, sinesc. – În nord sinilesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sinilí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sinilésc, imperf. 3 sg. sinileá; conj. prez. 3 să sinileáscă

sinilí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sinilésc, imperf. 3 sg. sinileá; conj. prez. 3 sg. și pl. sinileáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SINILÍ vb. v. albăstri.

Intrare: sinili
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sinili
  • sinilire
  • sinilit
  • sinilitu‑
  • sinilind
  • sinilindu‑
singular plural
  • sinilește
  • siniliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sinilesc
(să)
  • sinilesc
  • sinileam
  • sinilii
  • sinilisem
a II-a (tu)
  • sinilești
(să)
  • sinilești
  • sinileai
  • siniliși
  • siniliseși
a III-a (el, ea)
  • sinilește
(să)
  • sinilească
  • sinilea
  • sinili
  • sinilise
plural I (noi)
  • sinilim
(să)
  • sinilim
  • sinileam
  • sinilirăm
  • siniliserăm
  • sinilisem
a II-a (voi)
  • siniliți
(să)
  • siniliți
  • sinileați
  • sinilirăți
  • siniliserăți
  • siniliseți
a III-a (ei, ele)
  • sinilesc
(să)
  • sinilească
  • sinileau
  • sinili
  • siniliseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sineli
  • sinelire
  • sinelit
  • sinelitu‑
  • sinelind
  • sinelindu‑
singular plural
  • sinelește
  • sineliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sinelesc
(să)
  • sinelesc
  • sineleam
  • sinelii
  • sinelisem
a II-a (tu)
  • sinelești
(să)
  • sinelești
  • sineleai
  • sineliși
  • sineliseși
a III-a (el, ea)
  • sinelește
(să)
  • sinelească
  • sinelea
  • sineli
  • sinelise
plural I (noi)
  • sinelim
(să)
  • sinelim
  • sineleam
  • sinelirăm
  • sineliserăm
  • sinelisem
a II-a (voi)
  • sineliți
(să)
  • sineliți
  • sineleați
  • sinelirăți
  • sineliserăți
  • sineliseți
a III-a (ei, ele)
  • sinelesc
(să)
  • sinelească
  • sineleau
  • sineli
  • sineliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)