sidelcă sf [At: CIHAC, II, 323 / V: (reg) sadal~, săd~, sâdeauă, sâdeucă, sed~, sudeucă / Pl: ~lci / E: ucr сіделка] 1 (Pop) Piesă componentă a harnașamentului în formă de perniță, care se pune sub cureaua hamului pe spinarea calului, pentru a-l feri de rănire. 2 (Reg) Scaun pe care stă țesătoarea la războiul de țesut. corectat(ă)

SIDELCĂ, sidelci, s. f. Perniță care se pune sub cureaua hamului de pe spinarea calului, pentru ca animalul să nu se rănească.

SIDELCĂ ~ci f. 1) Pernă mică care se fixează sub cureaua hamului pentru a feri corpul calului de rosături. 2) Cârlig de împletit. /<ucr. sidelka, rus. sedelka

sidélcă V. sedelcă.

sadelcă^[1] sf vz sidelcă

sădelcă² sf vz sidelcă

sedelcă² sf vz sidelcă

studelcă² sf vz sidelcă corectat(ă)

sudeucă sf vz sidelcă

sadélcă V. sedelcă.

sedélcă și sidélcă f., pl. ĭ (rus. sĭedétka, dim. d. siedló, șa, d. sidĭetĭ, a ședea, vsl. sĭedĭeti. V. siliște, șa, șed, saĭ- dacar 2). Est. Șaŭa cea mică care se pune pe spinarea caluluĭ înhămat la căruță. – Pop. săd-, sad- și sîd-.

sidelcă (reg.) s. f., g.-d. art. sidelcii; pl. sidelci

sidelcă (reg.) s. f., g.-d. art. sidelcii; pl. sidelci

sidelcă s. f., g.-d. art. sidelcii; pl. sidelci

sidelcă, sidelci, s.f. (reg.) 1. perniță care se pune sub cureaua hamului de pe spinarea calului, pentru ca animalul să nu se rănească. 2. scaun pe care stă țesătoarea la războiul de țesut.