13 definiții pentru sicofant (persoană) sicofand


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SICOFÁNT1, sicofanți, s. m. Denunțător, delator; clevetitor. – Din fr. sycophante.

sicofant1 [At: CANTEMIR, I. I. I, 140 / V: (îvr) ~nd / Pl: ~nți / E: ngr συκοφάντης, fr sycophante] 1-2 sm, a (Liv) Denunțător (1-2). 3 sm (La vechii greci) Persoană care denunța hoții de smochine. 4 sm (Pex) Denunțător public (de profesie).

SICOFÁNT1, sicofanți, s. m. (Livr.) Denunțător, delator; clevetitor. – Din fr. sycophante.

SICOFÁNT1, sicofanți, s. m. (Grecism livresc, rar) Denunțător de profesie, delator, clevetitor. Poți să puicum cer și sicofanții, Sub tălpi să mă strivească elefanții. COȘBUC, P. II 284.

SICOFÁNT1 s.m. (Rar) Denunțător, delator. [< fr. sycophante].

SICOFÁNT1 s. m. (în Grecia antică) nume dat la Atena celor care denunțau pe contrabandiștii de smochine; (p. ext.) denunțător. (< fr. sycophante, lat. sycophanta, gr. sykophantes)

sicofánt s. m. 1990 Delator, mușard v. yesman (din fr. sicophante; DEX; cuv. este mai vechi, dar a devenit larg cunoscut datorită aserțiunii dlui Silviu Brucan că președintele postrevoluționar Ion Iliescu s-a înconjurat de ◊ „yesmeni și sicofanți”)

*sicofánt m. (vgr. sykophántes, d. sykon, smochină, și phaino, arăt). Nume dat la Atena celor ce-ĭ denunțaŭ pe exportatoriĭ saŭ hoțiĭ de smochine. Pin ext. Denunțător, delator.

sicofand sm vz sicofant1


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sicofánt s. m., pl. sicofánți

sicofánt (denunțător, insectă) s. m., pl. sicofánți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SICOFÁNT s. v. denunțător, pârâtor.

sicofant s. v. DENUNȚĂTOR. PÎRÎTOR.

Intrare: sicofant (persoană)
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sicofant
  • sicofantul
  • sicofantu‑
plural
  • sicofanți
  • sicofanții
genitiv-dativ singular
  • sicofant
  • sicofantului
plural
  • sicofanți
  • sicofanților
vocativ singular
  • sicofantule
  • sicofante
plural
  • sicofanților
sicofand
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sicofant (persoană) sicofand

etimologie: