5 definiții pentru sfârcuire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFÂRCUIRE, sfârcuiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a sfârcui și rezultatul ei. – V. sfârcui.

SFÂRCUIRE, sfârcuiri, s. f. (Reg.) Acțiunea de a sfârcui și rezultatul ei. – V. sfârcui.

sfârcuire sf [At: DEX / Pl: ~ri / E: sfârcui] (Rar) Șfichiuire (1).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sfârcuire (reg.) s. f., g.-d. art. sfârcuirii; pl. sfârcuiri

sfârcuire (reg.) s. f., g.-d. art. sfârcuirii; pl. sfârcuiri

sfârcuire s. f., g.-d. art. sfârcuirii; pl. sfârcuiri

Intrare: sfârcuire
sfârcuire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfârcuire
  • sfârcuirea
plural
  • sfârcuiri
  • sfârcuirile
genitiv-dativ singular
  • sfârcuiri
  • sfârcuirii
plural
  • sfârcuiri
  • sfârcuirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfârcuire, sfârcuirisubstantiv feminin

  • 1. regional Acțiunea de a sfârcui și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi sfârcui DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.