9 definiții pentru sfiire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SFIIRE, sfiiri, s. f. (Rar) Faptul de a se sfii, sfială. – V. sfii.

sfiire sf [At: ASACHI, S. L. II, 12 / Pl: (rar) ~ri / E: sfii] 1-2 (Asr) Sfială (1-2). 3 (Rar; îlav) Cu ~ În mod temător.

SFIIRE, sfiiri, s. f. Faptul de a se sfii; sfială. – V. sfii.

SFIIRE s. f. Faptul de a se sfii; sfială.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

sfiire (rar) s. f., g.-d. art. sfiirii; pl. sfiiri

!sfiire (rar) s. f., g.-d. art. sfiirii; pl. sfiiri

sfiire s. f., g.-d. art. sfiirii; pl. sfiiri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SFIIRE s. v. rușine, sfială, sfiiciune, timiditate.

sfiire s. v. RUȘINE. SFIALĂ. SFIICIUNE. TIMIDITATE.

Intrare: sfiire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sfiire
  • sfiirea
plural
  • sfiiri
  • sfiirile
genitiv-dativ singular
  • sfiiri
  • sfiirii
plural
  • sfiiri
  • sfiirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sfiire, sfiirisubstantiv feminin

etimologie:
  • vezi sfii DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.