12 definiții pentru separeu

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SEPAREU, separeuri, s. n. Cameră, boxă, despărțitură, loc izolat într-un restaurant, într-o grădină de vară etc. [Var.: separe s. n.] – Din fr. séparé.

SEPAREU, separeuri, s. n. Cameră, boxă, despărțitură, loc izolat într-un restaurant, într-o grădină de vară etc. [Var.: separe s. n.] – Din fr. séparé.

separeu sn [At: TEODOREANU, M. III, 179 / V: separe / Pl: ~ri / E: fr séparé] Cameră, despărțitură, loc izolat etc. într-un restaurant, într-o grădină de vară etc.

SEPAREU, separeuri, s. n. Cameră, boxă separată într-un local public. Inspectorii erau nevoiți deseori să-și facă rapoartele într-un separeu la [localul] «Flora». PAS, Z. II 143.

SEPAREU s.n. Despărțitură, loc izolat într-un restaurant, într-o grădină de vară etc. [Var. separe s.n. / < fr. séparé].

SEPAREU s. n. despărțitură, loc izolat, într-un restaurant, într-o grădină de vară etc. (< fr. séparé)

SEPAREU ~ri n. Cameră sau loc separat într-un local public. /<fr. séparé

SEPARE s. n. v. separeu.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

separeu s. n., art. separeul; pl. separeuri

separeu s. n., art. separeul; pl. separeuri

separeu s. n., art. separeul; pl. separeuri

Intrare: separeu
substantiv neutru (N52)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • separeu
  • separeul
  • separeu‑
plural
  • separeuri
  • separeurile
genitiv-dativ singular
  • separeu
  • separeului
plural
  • separeuri
  • separeurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N78)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • separe
  • separeul
  • separeu‑
plural
  • separeuri
  • separeurile
genitiv-dativ singular
  • separe
  • separeului
plural
  • separeuri
  • separeurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

separeu, separeurisubstantiv neutru

  • 1. Cameră, boxă, despărțitură, loc izolat într-un restaurant, într-o grădină de vară etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Inspectorii erau nevoiți deseori să-și facă rapoartele într-un separeu la [localul] «Flora». PAS, Z. II 143. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.